Riscurile utilizării AI în planificarea montană
Doi turiști lituanieni au fost salvați cu elicopterul din Munții Tatra, Polonia, pe 4 iulie 2026, după ce au rămas blocați într-o zonă dificilă, urmând indicațiile unui chatbot bazat pe inteligență artificială. Incidentul, care a avut loc în apropierea vârfului Niebieska Turnia, lângă masivul Świnica, readuce în atenție riscurile utilizării exclusive a instrumentelor AI pentru planificarea traseelor montane, o problemă semnalată de mai multe servicii de salvare montană din Europa și America de Nord. "Au fost evacuați în siguranță cu ajutorul elicopterului", a transmis Serviciul Voluntar de Salvare Montană din Tatra (TOPR), citat de LRT English și MEDIAFAX.
Apelul de urgență a fost primit în după-amiaza zilei de 4 iulie. Potrivit TOPR, citat de LRT, cei doi excursioniști au solicitat ajutor după ce au rămas blocați într-o zonă montană dificilă. Aceștia încercaseră să scurteze drumul spre Valea celor Cinci Lacuri, o destinație populară în regiune, bazându-se pe o rută recomandată de un instrument de inteligență artificială. Ruta propusă de AI s-a dovedit însă a fi mult prea dificilă pentru nivelul lor de pregătire fizică și experiență montană, împiedicându-i să-și continue deplasarea sau să se întoarcă în siguranță. Evacuarea a decurs fără incidente, turiștii nefiind răniți.
Acest caz nu este izolat, ci se înscrie într-un șir de incidente similare raportate la nivel global. În prima săptămână a lunii iulie 2026, salvatorii montani din Tatra au intervenit în 55 de cazuri, iar ziua de 4 iulie, când a avut loc incidentul cu turiștii lituanieni, a fost cea mai aglomerată, cu 25 de intervenții. Această statistică subliniază presiunea tot mai mare asupra serviciilor de salvare montană, parțial exacerbată de încrederea nejustificată în tehnologie.
În ultimii ani, au fost documentate mai multe situații în care recomandările generate de inteligența artificială sau utilizarea exclusivă a aplicațiilor de navigație au contribuit la apariția unor situații periculoase în zone montane. Un exemplu notabil, menționat de HotNews.ro și MEDIAFAX, este cel al doi excursioniști din Canada, care au rămas blocați pe un traseu din apropierea orașului Vancouver, în 2023, după ce și-au planificat drumeția cu ajutorul ChatGPT. Aceștia nu au luat în considerare condițiile meteo și starea reală a traseului, fiind ulterior salvați de echipele de intervenție.
De asemenea, în Scoția, echipele de salvare montană au avertizat public, în 2024, că au fost nevoite să intervină pentru recuperarea unor alpiniști care au urmat recomandări generate de inteligența artificială pe unul dintre cele mai dificile trasee de pe Ben Nevis, cel mai înalt vârf din Regatul Unit. Aceste incidente subliniază o tendință îngrijorătoare: deși instrumentele AI sunt din ce în ce mai integrate în viața cotidiană – de la căutări pe internet și scrierea de e-mailuri, până la organizarea sarcinilor și crearea de conținut – încrederea oarbă în ele poate avea consecințe grave, mai ales în medii imprevizibile precum muntele.
Experții în salvare montană, inclusiv cei din România, recomandă ca aplicațiile și instrumentele bazate pe inteligență artificială să fie folosite doar ca surse suplimentare de informare. Ele nu ar trebui să înlocuiască hărțile oficiale, prognozele meteo detaliate, informațiile actualizate furnizate de administrațiile parcurilor naționale și, mai ales, consultarea directă a serviciilor de salvare montană locale. Această recomandare este esențială și pentru turiștii români, fie că aleg trasee montane în țară, în Carpați, sau în străinătate. Aplicațiile AI pot genera itinerarii fără a ține cont de dificultatea reală a terenului, de restricțiile de acces impuse de condițiile meteorologice (zăpadă, gheață, viituri) sau de starea actuală a marcajelor și a potecilor, care se pot schimba rapid.
Un studiu din 2025 al Universității din Innsbruck, Austria, a arătat că utilizatorii de aplicații de navigație montană bazate pe AI au un risc cu 15% mai mare de a se rătăci sau de a întâmpina dificultăți pe trasee necunoscute, comparativ cu cei care folosesc hărți fizice și consultă ghizi locali. Aceasta se datorează, în principal, lipsei de context și de adaptabilitate a algoritmilor la condițiile dinamice din teren. De exemplu, în România, Serviciul Public Salvamont a raportat o creștere cu 10% a numărului de intervenții în 2024 față de 2023, multe dintre ele fiind legate de o planificare deficitară a traseelor, inclusiv pe baza unor informații online neverificate.
De ce contează
Acest incident subliniază necesitatea unei educații sporite privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, în special în domenii cu risc potențial. Pentru turiști, încrederea exclusivă în AI poate transforma o drumeție într-o situație de urgență, punându-le viața în pericol și suprasolicitând resursele serviciilor de salvare. Pentru dezvoltatorii de AI, cazul evidențiază importanța integrării unor avertismente clare și a unor limitări de siguranță în aplicațiile care oferă recomandări pentru activități în aer liber. În cele din urmă, este un memento că tehnologia trebuie să completeze, nu să înlocuiască, discernământul uman și expertiza locală.
Pe viitor, este probabil ca dezvoltatorii de AI să integreze mai multe date geospațiale actualizate și să colaboreze cu serviciile de salvare montană pentru a oferi rute mai sigure. Cu toate acestea, responsabilitatea finală va rămâne întotdeauna la utilizator. Autoritățile montane din Polonia, dar și din alte țări europene, inclusiv România, ar putea lansa campanii de conștientizare pentru a educa publicul despre pericolele utilizării necorespunzătoare a AI în planificarea drumețiilor.
Rămâne de văzut dacă incidentele de acest tip vor determina o reglementare mai strictă a aplicațiilor AI destinate activităților în natură sau dacă se va miza pe auto-reglementare și pe educația utilizatorilor pentru a preveni situații similare.