Gabriel Diaconu critică PNL și Bolojan, pe fondul scandalului azilelor din Bihor

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Psihiatrul Gabriel Diaconu a criticat dur PNL și pe premierul interimar Ilie Bolojan în contextul scandalului azilelor din Bihor, acuzându-i de ipocrizie politică. Bolojan a anunțat, în replică, că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a reglementa centrele medico-sociale și a preveni situații similare, recunoscând că problema este una națională. Dezbaterea evidențiază o polarizare politică adâncă pe fondul unei crize sistemice în asistența socială din România.

EN

Brief

Psychiatrist Gabriel Diaconu harshly criticized the PNL and interim Prime Minister Ilie Bolojan amid the Bihor nursing home scandal, accusing them of political hypocrisy. In response, Bolojan announced that the government is preparing legislative changes to regulate medico-social centers and prevent similar situations, acknowledging that the problem is nationwide. The debate highlights deep political polarization against the backdrop of a systemic crisis in Romania's social assistance.

Gabriel Diaconu critică PNL și Bolojan, pe fondul scandalului azilelor din Bihor
Sursa foto: ziare.com

Psihiatrul acuză ipocrizie politică și propune soluții legislative

Psihiatrul Gabriel Diaconu, care a declarat că a coordonat activitatea psihiatrilor în amplul dosar al azilelor din Bihor, a lansat luni critici virulente la adresa Partidului Național Liberal (PNL), Uniunii Salvați România (USR) și, în special, a premierului interimar Ilie Bolojan. Afirmațiile sale, publicate pe rețelele de socializare, vorbesc despre un „comportament vădit ipocrit, mincinos, manipulator și populist al guvernului Bolojan”, stârnind un val de reacții din partea publicului, potrivit comentariilor la postarea sa.

Criticile lui Diaconu vin în contextul în care premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, tot luni, că Guvernul pregătește modificări legislative esențiale pentru a reglementa funcționarea centrelor de tip medico-social, inclusiv a azilelor de bătrâni. Bolojan a subliniat că situația azilelor din Bihor, unde a avut loc o operațiune amplă a DIICOT, trebuie să servească drept o „lecție” și că „nu este singura situație” de acest gen din țară, conform Digi24 și B1TV. El a cerut miniștrilor interimari ai Muncii și Sănătății să vină cu o propunere legislativă în acest sens.

Gabriel Diaconu, cunoscut pentru rolul său de consilier al fostului ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, și pentru susținerea publică a altui ministru PSD, Alexandru Rogobete, a acuzat PNL și USR că practică un „braconaj politic” similar cu cel al AUR, care, în viziunea sa, „profită de-o expunere largă îndeosebi dată de faptul că n-au trecut niciodată prin executiv, deci pot debita ce baliverne vor”. Diaconu a sugerat că PNL și USR ar „risca o țară ferfeniță doar să dea smetii PSD”, o acuzație care reflectă tensiunile politice actuale din România.

În contrast cu aceste declarații, Bolojan a declarat la B1TV că principala preocupare a Guvernului este protejarea persoanelor vulnerabile și că sistemul public, având limitele sale, trebuie completat de mecanisme legale care să permită organizațiilor neguvernamentale, cultelor și familiilor să îngrijească acești oameni în condiții de legalitate. El a menționat că Ministerul Muncii a colectat date care indică existența multor persoane aflate în situații similare în centre neautorizate sau cu autorizații expirate, nu doar în Bihor, așa cum a relatat Agerpres.

Diaconu a anunțat public pe 30 iunie că a coordonat un contingent de peste 20 de psihologi ISU în misiunea de relocare a celor peste 400 de persoane din azilele lui Viorel Pașca din Bihor. Această operațiune a fost descrisă de el ca fiind o premieră prin complexitatea sa și prin desfășurarea de forțe din partea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), cu sprijinul Ministerului Sănătății și a Centrului Operativ de Situații de Urgență (COSU) pe componenta spital. „Mă întorc de la Bihor obosit, dar împăcat. Am lucrat mai bine de un an la cazul Pașca”, a scris Diaconu pe Facebook la acea dată.

Această afirmație a fost întâmpinată cu scepticism de unii comentatori, care au pus sub semnul întrebării contribuția sa reală și au cerut detalii despre destinația și condițiile în care au fost relocate cele 400 de persoane. Unii utilizatori l-au acuzat pe Diaconu de „perversități politice” și de o „iubire vinovată pentru PSD”, sugerând că ar fi motivat de interese politice personale, așa cum reiese din secțiunea de comentarii a postării sale.

Dincolo de retorica politică, contextul este unul de criză sistemică. Cazul azilelor din Bihor, similar cu cel al „azilelor groazei” din Ilfov descoperit în 2023, evidențiază deficiențele majore în sistemul de asistență socială și în cel medical din România. Potrivit datelor Ministerului Muncii din 2023, existau sute de centre de îngrijire neautorizate sau cu deficiențe grave la nivel național, iar mii de persoane vulnerabile erau expuse abuzurilor. Această situație subliniază necesitatea unei reforme legislative și instituționale profunde, nu doar a unor ajustări punctuale.

Propunerea lui Bolojan de a promova o nouă lege sau o hotărâre de guvern care să permită funcționarea legală a centrelor de tip medico-social, inclusiv prin implicarea ONG-urilor și a cultelor, este un răspuns la această criză. El a subliniat că „aceste energii bune care sunt în multe comunități să poată fi folosite în folosul oamenilor”. Rămâne de văzut dacă aceste modificări legislative vor aborda eficient lacunele existente și vor asigura un control riguros asupra calității serviciilor oferite. Discuția dintre Gabriel Diaconu și Ilie Bolojan reflectă o polarizare politică adâncă, chiar și în fața unor probleme sociale grave care necesită o abordare unitară.

De ce contează

Acest episod subliniază o problemă fundamentală a sistemului de asistență socială din România: incapacitatea statului de a asigura condiții decente pentru persoanele vulnerabile și tendința de politizare a oricărui răspuns la criză. Criticile lui Diaconu și răspunsul lui Bolojan arată că, în loc de soluții concrete și un consens național, dezbaterea este adesea dominată de acuzații reciproce. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă că problemele reale, cum ar fi siguranța și îngrijirea vârstnicilor și a persoanelor cu dizabilități, riscă să rămână nerezolvate, în timp ce politicienii se folosesc de situații de criză pentru a-și consolida pozițiile.

Concluzie

Situația azilelor din Bihor și reacțiile politice generate de aceasta scot în evidență o nevoie urgentă de reformă legislativă și de o abordare non-partizană a problemelor sociale. Modificările legislative propuse de Guvernul interimar, sub coordonarea lui Ilie Bolojan, reprezintă un pas necesar, dar eficacitatea lor va depinde de modul în care vor fi implementate și de capacitatea autorităților de a monitoriza strict respectarea standardelor. Rămâne de văzut dacă tensiunile politice vor permite o colaborare reală pentru binele beneficiarilor sau dacă dezbaterea va continua să fie un teren de confruntare.

De asemenea, este esențial ca societatea civilă și experții independenți să fie implicați activ în procesul de reformă pentru a asigura transparența și responsabilitatea instituțiilor implicate.