Premierul demis avertizează asupra consecințelor întârzierii
Bolojan: noua reprezintă subiectul principal al acestui articol. Adoptarea rapidă a noii legi a salarizării nu mai suportă amânare, avertizează Ilie Bolojan, premierul demis, subliniind că întârzierea acestei decizii ar putea costa România 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar accentua dezechilibrele salariale din sectorul public. Potrivit oficialului, care a discutat despre subiect la B1 TV, dezechilibrele salariale din sectorul public, generate de modificările frecvente ale legislației anterioare, au dus la nemulțumiri atât în rândul angajaților, cât și al cetățenilor.
„Voi fi cât se poate de corect față de românii care ne urmăresc și care trebuie să înțeleagă problemele din spatele unor astfel de legi. Noi am avut legi de salarizare care au fost modificate de foarte multe ori, ceea ce a generat în sectorul public diferențe destul de mari de salarizare, de la o categorie la alta, un minister la altul, pentru oameni care fac același lucru, dar sunt încadrați la ministere diferite, au un nivel de salarizare diferit, ceea ce generează nemulțumiri, atât în interiorul sectorului public, dar și din afara”, a declarat Ilie Bolojan, citat de Digi24 și Gândul. El a adăugat că legea, deși nu este perfectă, a fost elaborată timp de doi ani cu sprijinul Băncii Mondiale, ca parte a angajamentelor României în PNRR.
Fondul anual de salarii în sectorul public din România se ridică în prezent la 166 de miliarde de lei. Politicianul a subliniat că orice majorare a acestui fond trebuie realizată strict în limitele economice, pentru a evita dezechilibre majore, similare cu blocajele bugetare înregistrate anterior. „Ca oamenii să înțeleagă, avem un fond de salarii de 166 de miliarde de lei anual în total în sectorul public și acest fond de salarii îl putem crește atât cât ne putem permite”, a explicat Bolojan. El a avertizat că depășirea acestor limite ar putea duce la o situație similară cu cea din 2025, când țara s-a confruntat cu o „fundătură” bugetară.
Proiecțiile financiare actuale indică o rată de indexare a fondului de salarii de puțin peste 7%. Această valoare determină o anvelopă bugetară maximă de creștere de aproximativ 12 miliarde de lei pentru anul viitor. Ilie Bolojan a accentuat că depășirea acestor sume nu este fezabilă, indiferent de componența guvernului, deoarece cheltuielile totale de personal trebuie menținute la un nivel de 8,1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru a păstra echilibrele macroeconomice și a asigura fondurile necesare pentru investiții. Conform datelor Eurostat din 2024, România se află deja printre țările UE cu un procent relativ ridicat al cheltuielilor salariale în PIB, iar o creștere necontrolată ar putea compromite stabilitatea fiscală pe termen lung, afectând capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de atragere a investițiilor private.
Un alt motiv esențial pentru adoptarea rapidă a noii legi a salarizării este combaterea efectelor inflației, care a erodat semnificativ puterea de cumpărare a cetățenilor. „Inflația a afectat puterea de cumpărare și este logic să existe o indexare a salariilor care să compenseze rata inflației. Actualele dezechilibre, printr-o indexare cu o rată a inflației, vor fi și mai mari. Cei care au nivele de salarizare peste cele normale vor câștiga și mai mult, iar cei care au nivele de salarizare sub nivelul normal vor câștiga și mai puțin”, a explicat Bolojan, citat de Gândul. El a subliniat că legea, chiar și imperfectă, vizează corectarea parțială a acestor inechități prin menținerea veniturilor celor cu salarii mari și creșterea salariilor pentru 60-70% din sectorul bugetar, cu procente de 10-20%, până la atingerea unui nivel normal.
Premierul demis respinge acuzațiile că transferă responsabilitatea Legii Salarizării către Parlament, afirmând că adoptarea prin Legislativ este singura soluție legală și cerând organizarea unor sesiuni extraordinare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. „Aici nu e vorba de a muta răspunderea de la Guvern la Parlament, ci este singura posibilitate ca aceste legi să fie adoptate, folosirea prerogativei principale a Parlamentului României și anume dezbaterea și aprobarea acestor proiecte de legi”, a declarat Bolojan. Această abordare contrastează cu practica anterioară a unor ministere ale Muncii care, potrivit lui Bolojan, au amânat adoptarea legii „până în ultima clipă, fugind de această răspundere”.
De ce contează
? Adoptarea noii legi a salarizării este crucială pentru România, având implicații directe asupra stabilității economice și a bunăstării cetățenilor. Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR ar reprezenta un regres major pentru proiectele de dezvoltare și modernizare a țării. Pe de altă parte, o lege echitabilă ar putea reduce inechitățile salariale din sectorul public, îmbunătățind moralul angajaților și eficiența serviciilor publice, în timp ce menținerea echilibrelor macroeconomice este esențială pentru credibilitatea României pe piețele internaționale și pentru atragerea investițiilor.
Legea, care ar urma să intre în vigoare la finalul anului 2026, este văzută ca o măsură esențială pentru a reduce discrepanțele salariale și a asigura sustenabilitatea economică. „Indiferent cine va fi în guvernare, la sfârșitul acestui an, nu își va mai putea permite să țină salariile și pensiile la nivelul actual”, a concluzionat Bolojan, subliniind urgența implementării noilor reglementări.
Rămâne de văzut dacă Parlamentul va răspunde apelului la sesiuni extraordinare și va reuși să adopte legea în termenul necesar pentru a evita sancțiunile din PNRR și a adresa dezechilibrele salariale care afectează de ani buni sectorul public românesc.