Anularea măsurilor preventive în dosarul azilelor Bihor
Curtea de Apel București a anulat, luni, 13 iulie 2026, măsurile preventive dispuse anterior de Tribunalul București în cazul celor șase acuzați din dosarul azilelor ilegale din Bihor, condus de Viorel Pașca. Decizia, care este definitivă, înseamnă că toți membrii grupării sunt acum în libertate, fără nicio restricție preventivă. Instanța a respins contestația procurorilor DIICOT și a admis pe cele formulate de inculpați, infirmând astfel controlul judiciar impus anterior. "Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 [...] Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați [...] Desființează în parte încheierea din data de 02.07.2026 [...] Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive [...] Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar", se arată în soluția Curții de Apel București, potrivit informațiilor publice.
Această decizie reprezintă o înfrângere semnificativă pentru Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care solicitase inițial arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Viorel Pașca, a soției sale, Florica Pașca, a celor trei fii – Viorel-Emanuel, Abel-Timotei și Daniel-Sabin Pașca – precum și a Deliei Mioara Păcală, coordonatoarea activităților din azile. Tribunalul București, în ședința din 2 iulie 2026, respinsese cererea de arest preventiv, dispunând în schimb măsura controlului judiciar pentru cele șase persoane. Ambele părți, atât DIICOT, cât și acuzații, au contestat această decizie la Curtea de Apel București.
DIICOT susține că Viorel Pașca ar fi adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane în azilele sale fără licență de funcționare, conform referatului pentru arestare preventivă. Acuzațiile principale vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Procurorii au identificat un număr impresionant de 210 acte materiale în sarcina lui Viorel Pașca, conform rechizitoriului provizoriu.
Investigația DIICOT a demarat cu percheziții în noaptea de 29 spre 30 iunie 2026, la 18 imobile care ar fi funcționat ca azile ilegale. În aceste locații au fost găsite peste 400 de persoane în stare de vulnerabilitate. În timpul descinderilor, anchetatorii au confiscat diverse bunuri, inclusiv un seif care conținea sute de carduri bancare aparținând beneficiarilor, alături de documente de identitate și alte înscrisuri. Potrivit DIICOT, membrii grupării ar fi încasat pensiile, indemnizațiile de handicap și alte drepturi bănești ale acestor persoane, izolându-le de familii și privându-le de posibilitatea de a-și gestiona propriile venituri.
Contextul acestui caz este agravat de faptul că multe dintre victime, preluate ulterior de centrele de stat, sufereau de dizabilități grave, inclusiv afecțiuni psihice, și erau ținute în aceste centre fără a beneficia de ajutor de specialitate sau de autorizațiile necesare. Grupul infracțional ar fi fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Pașca, liderul rețelei, împreună cu soția și fiii săi. Rețeaua opera sub paravanul Asociației "Dumbrava DPG" (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizație umanitară, dar care, în realitate, nu deținea licențele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale, conform Digi24 și HotNews.
Situația azilelor ilegale din România nu este o noutate. Incidentele similare din ultimii ani au scos la iveală lacune sistemice în supravegherea și autorizarea centrelor de îngrijire pentru vârstnici și persoane vulnerabile. Spre exemplu, în 2023, așa-numitul dosar "Azilele Groazei" din Ilfov a relevat abuzuri și condiții inumane, declanșând o serie de controale la nivel național. Aceste controale au dus la închiderea a zeci de centre neautorizate și la aplicarea unor amenzi considerabile, însă problema persistenței acestor structuri ilegale rămâne. Conform unui raport al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) din 2023, aproximativ 15% dintre centrele verificate la nivel național funcționau fără toate autorizațiile necesare, iar alte 30% prezentau deficiențe majore.
Comparativ cu media europeană, România se confruntă cu o provocare semnificativă în asigurarea unor standarde adecvate de îngrijire. Conform Eurostat, în 2022, cheltuielile publice pentru îngrijirea pe termen lung ca procent din PIB erau de doar 0.5% în România, mult sub media UE de 1.7%, indicând o subfinanțare cronică a sectorului. Această discrepanță contribuie la proliferarea unor servicii neautorizate, care promit costuri reduse, dar oferă condiții sub standardele minime de decență și siguranță.
Decizia Curții de Apel București de a elibera membrii grupării Pașca fără nicio măsură preventivă, în ciuda gravității acuzațiilor, ridică semne de întrebare serioase cu privire la eficiența sistemului judiciar în combaterea infracțiunilor de trafic de persoane și exploatare a vulnerabililor. Experți în drept penal, precum profesorul universitar Dr. Mircea Popescu de la Facultatea de Drept a Universității din București, au declarat că astfel de decizii pot descuraja eforturile procurorilor și pot transmite un mesaj greșit publicului, subminând încrederea în justiție. Pe de altă parte, avocații apărării susțin că măsurile preventive trebuie să fie proporționale și justificate de probe solide, iar decizia instanței superioare arată că, în acest stadiu, nu au fost îndeplinite condițiile legale pentru reținerea sau controlul judiciar.
De ce contează
Această decizie judecătorească are implicații majore pentru victimele azilelor ilegale și pentru credibilitatea justiției române. Eliberarea acuzaților fără măsuri preventive poate genera un sentiment de insecuritate în rândul comunității și poate pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a proteja persoanele vulnerabile. Pe termen lung, astfel de hotărâri pot influența modul în care sunt abordate cazurile de trafic de persoane și exploatare, putând descuraja denunțurile și investigațiile viitoare. Este esențial ca mecanismele de supraveghere și control ale azilelor să fie consolidate pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
În urma acestei decizii definitive, rămâne de văzut cum va continua procesul penal. Deși acuzații sunt în libertate, ancheta DIICOT este în plină desfășurare, iar procurorii vor trebui să aducă probe concludente în fața instanței pentru a susține acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat și trafic de persoane. Această situație subliniază necesitatea unei analize aprofundate a legislației privind măsurile preventive și a practicilor judiciare, pentru a asigura un echilibru între drepturile acuzaților și protecția victimelor.
De asemenea, este imperativă o reformă structurală a sistemului de asistență socială, pentru a garanta că toate centrele de îngrijire funcționează legal și oferă condiții decente și sigure pentru beneficiari.