Schimb de replici pe tema limbii și religiei
Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a calificat drept „regretabile și lipsite de fundament factual” declarațiile recente ale ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, referitoare la limba și identitatea din Republica Moldova. Într-o declarație pentru Digi24, Țurcanu a avertizat că astfel de mesaje pot fi speculate de Federația Rusă în actualul context regional, subliniind că realitățile istorice și identitare sunt bine documentate și consacrate inclusiv în cadrul constituțional al statului.
„Republica Moldova și România împărtășesc o istorie bine documentată, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute. Aceste realități sunt consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova,” a transmis Cristian-Leon Țurcanu. El a adăugat că „orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual.” Potrivit ambasadorului român, în contextul războiului informațional din regiune, orice mesaj care poate crea ambiguități riscă să fie exploatat de actori ostili precum Rusia, care urmăresc slăbirea rezilienței democratice și a parcursului european al Republicii Moldova.
Controversa a izbucnit după un interviu acordat de ambasadorul german Hubert Knirsch pentru Jurnal TV, pe 9 iulie. Conform traducerii inițiale prezentate de presa de peste Prut, Knirsch ar fi declarat: „Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite.” Aceste afirmații au fost interpretate ca o negare a identității românești a Basarabiei și au stârnit reacții critice ample atât în Republica Moldova, cât și în România, devenind, conform News.ro, o ocazie de speculație politică pentru naționaliști și unioniști.
Luni, 13 iulie 2026, ambasadorul Hubert Knirsch a revenit cu precizări, inițial printr-o înregistrare video în limba română, apoi printr-o „declarație de presă” publicată pe contul de Facebook al Ambasadei Germaniei. El a recunoscut că ar fi trebuit să se exprime cu mai multă claritate și și-a asumat responsabilitatea pentru „neliniștea creată”, deși a reproșat că „toate reportajele și comentariile din mass-media au fost realizate fără a mă consulta sau a-mi oferi ocazia de a-mi exprima punctul de vedere.” Knirsch a explicat că a fost vorba de o neînțelegere cauzată de o traducere simultană defectuoasă.
În declarația sa, ambasadorul german a detaliat dialogul cu jurnalistul Vitalie Călugăreanu: „Domnul Călugăreanu m-a întrebat despre „Planul B”, despre unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ține exclusiv de Republica Moldova și de România. Domnul Călugăreanu a mai menționat însă în întrebarea sa că oamenii din Republica Moldova („noi”) ar vorbi aceeași limbă ca în România și că ar avea aceeași religie. La aceasta am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii, care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite. Am subliniat că printre valorile fundamentale europene se numără respectul pentru individ.”
Knirsch a precizat că în traducerea simultană, expresia „dar și alți oameni” a fost tradusă eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar „există oameni care vorbesc două limbi” – prin „… că există două limbi”. El a dat asigurări că „nu a fost intenția mea să pun sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe.” Ambasadorul a menționat că declarația controversată a avut loc în ultimul minut al unui interviu lung, abordând diverse teme, inclusiv întâlniri cu reprezentante ale comunității rome și vizite la cimitire evreiești, și că nu a mai avut posibilitatea să o clarifice pe loc.
Această dispută subliniază fragilitatea discursului public în regiune și importanța preciziei diplomatice. Deși ambasadorul Knirsch și-a cerut scuze și a oferit clarificări, incidentul a scos la iveală vulnerabilitatea la dezinformare și instrumentalizare a subiectelor identitare, mai ales într-un stat precum Republica Moldova, aflat sub presiunea constantă a propagandei rusești. Conform datelor Eurostat din 2023, peste 80% din populația Republicii Moldova se identifică drept vorbitoare de limba română (sau 'moldovenească', o denumire politică fără acoperire lingvistică distinctă), iar Constituția Republicii Moldova, prin decizia Curții Constituționale din 2013, stipulează că limba oficială este limba română, nu 'moldoveneasca' menționată în textul original din 1994. Această decizie a confirmat un raport al Academiei de Științe a Moldovei din 1994, care a stabilit identitatea lingvistică dintre română și moldovenească. Din punct de vedere religios, peste 90% din populația țării aderă la creștinismul ortodox, conform recensământului din 2014, o realitate care reflectă și situația din România.
Un context istoric relevant este și Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, prin care Basarabia a fost anexată Uniunii Sovietice, urmată de impunerea identității „moldovenești” și a limbii „moldovenești” ca o modalitate de a separa populația de rădăcinile sale românești. Acest episod istoric continuă să influențeze percepțiile și discursurile identitare în regiune, făcând orice ambiguitate pe acest subiect extrem de sensibil. Declarațiile inițiale ale ambasadorului german, chiar dacă neintenționate, au rezonat cu aceste traume istorice și cu narativele rusești care încearcă să nege existența unei identități și limbi românești comune în Republica Moldova.
De ce contează
Această controversă diplomatică este semnificativă pentru că atinge nervi sensibili ai identității naționale și securității regionale. Într-un moment în care Republica Moldova este candidată la aderarea la Uniunea Europeană și se confruntă cu un război hibrid din partea Rusiei, orice declarație care pune sub semnul întrebării legăturile sale culturale și lingvistice cu România poate fi exploatată pentru a destabiliza țara. Mesajul ambasadorului României reconfirmă sprijinul ferm al Bucureștiului pentru parcursul european al Chișinăului și pentru consolidarea identității sale românești, esențiale în fața tentativelor de dezinformare. Prejudecățile sau lipsa de înțelegere a contextului istoric și politic pot avea consecințe diplomatice serioase și pot slăbi reziliența unei națiuni vulnerabile.
În urma acestui incident, se anticipează o consolidare a dialogului diplomatic între România și Germania pe teme sensibile legate de Republica Moldova, pentru a evita viitoare neînțelegeri. Este de așteptat ca oficialii germani să aprofundeze înțelegerea contextului istoric și identitar complex al Republicii Moldova, pentru a-și alinia mai bine mesajele la realitățile și sensibilitățile locale. De asemenea, incidentul subliniază necesitatea unei vigilențe sporite în spațiul public, mai ales în contextul campaniilor de dezinformare, și a unei comunicări clare și precise din partea tuturor actorilor internaționali implicați în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova.
Rămâne de văzut cum va evolua percepția publică și politică asupra rolului Germaniei în regiune după această controversă și dacă scuzele ambasadorului Knirsch vor fi suficiente pentru a restabili pe deplin încrederea.