Controversă lingvistică și religioasă în Republica Moldova
Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a reacționat luni, 13 iulie 2026, printr-un mesaj video în limba română, la valul de critici generate de declarațiile sale privind limba și religia din Republica Moldova și România. Diplomatul german a recunoscut că formularea folosită în timpul unei emisiuni televizate din 9 iulie a fost „nefericită” și că „ar fi trebuit să mă exprim cu mai multă claritate și cu mai multă precizie”. Acesta și-a asumat responsabilitatea pentru „neliniștea creată”, subliniind că intenția sa nu a fost de a jigni cetățenii Republicii Moldova sau de a pune sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. Reacția sa vine după ce afirmațiile au stârnit controverse puternice atât la Chișinău, cât și la București, determinând chiar și o luare de poziție oficială din partea Ambasadei României în Republica Moldova.
Controversa a izbucnit în urma unui interviu acordat de ambasadorul Knirsch jurnalistului Vitalie Călugăreanu la Jurnal TV, în emisiunea „Cabinetul din umbră”, difuzată pe 9 iulie. Călugăreanu a întrebat despre unirea cu România, făcând referire la declarațiile Președintei Maia Sandu despre un „plan B” în cazul blocării negocierilor de aderare la UE, și a menționat că Republica Moldova și România au „aceeași limbă, aceeași cultură, aceleași tradiții și aceeași religie”. Potrivit transcrierii realizate de jurnalistul Răzvan Gheorghe, Ambasadorul Knirsch a răspuns că decizia unei eventuale uniri aparține exclusiv popoarelor Moldovei și României, fiind două state suverane. Însă, el a adăugat: „Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite.” El a subliniat că statele moderne europene au o limbă oficială, dar și oameni de diferite etnii, iar valorile europene impun respectul pentru toți acești oameni.
În explicațiile sale ulterioare, publicate pe contul de Facebook al Ambasadei Germaniei și în mesajul video adresat presei din R. Moldova, ambasadorul Knirsch a insistat că a existat o „neînțelegere a declarației mele, pentru care îmi asum responsabilitatea”, și că „traducerea a fost, la fel, neclară”. El a detaliat că, la afirmația jurnalistului despre limba și religia comune, a răspuns că „într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii, care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite”. Ambasadorul a precizat că în traducerea simultană, expresia „dar și alți oameni” a fost redată eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar „există oameni care vorbesc două limbi” prin „… că există două limbi”. Această eroare de traducere, a susținut diplomatul, a contribuit la interpretarea greșită a mesajului său. El a menționat că declarația controversată a avut loc în ultimul minut al unui interviu lung, fără posibilitatea de a o clarifica pe moment, și a reproșat că „toate reportajele și comentariile din mass-media au fost realizate fără a mă consulta sau a-mi oferi ocazia de a-mi exprima punctul de vedere”.
Ambasada României în Republica Moldova a reacționat oficial la aceste explicații, subliniind că „Republica Moldova și România împărtășesc o istorie bine documentată, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute”. Misiunea diplomatică română a accentuat că aceste realități sunt consacrate atât de „cercetarea istorică și lingvistică”, cât și de „cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova”. Potrivit comunicatului, orice afirmații care „relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual” și riscă să genereze interpretări care nu servesc dialogului sau consolidării încrederii în regiune. Ambasada României a avertizat că, în contextul regional actual, marcat de campanii de dezinformare și de instrumentalizare a temelor identitare de către actori ostili, precum Federația Rusă, „orice mesaj care poate crea ambiguități cu privire la limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun riscă să fie exploatat” pentru a slăbi reziliența democratică și parcursul european al Republicii Moldova. Această poziție fermă subliniază importanța pe care România o acordă respectului pentru adevărul istoric și rigoarea științifică, elemente esențiale pentru un dialog public responsabil.
Din punct de vedere istoric, identitatea lingvistică și culturală a românilor din Republica Moldova este un subiect sensibil și complex. După destrămarea URSS în 1991, Constituția Republicii Moldova a proclamat limba moldovenească drept limbă de stat, însă Curtea Constituțională a Republicii Moldova a statuat în 2013 că limba oficială a statului este limba română, conform Declarației de Independență din 1991. Această decizie a fost reconfirmată în martie 2023, când Parlamentul Republicii Moldova a votat o lege care înlocuiește sintagma „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația. De asemenea, datele recensământului din 2014, publicate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, arătau că aproximativ 80% din populație se declară vorbitoare de limba română sau moldovenească, iar majoritatea covârșitoare, peste 90%, este de religie creștin-ortodoxă. Aceste cifre demonstrează o omogenitate culturală și lingvistică semnificativă, în ciuda prezenței minorităților etnice și lingvistice, precum rușii, ucrainenii și găgăuzii.
Contextul european al respectării diversității, invocat de ambasadorul Knirsch, este un principiu fundamental al Uniunii Europene, dar aplicarea sa în cazul identității românești din Republica Moldova a generat interpretări diferite. Criticii declarațiilor ambasadorului, inclusiv Ambasada României, susțin că, deși respectul pentru minorități este esențial, acesta nu trebuie să relativizeze sau să submineze identitatea majoritară a unui popor, mai ales într-o regiune vulnerabilă la influențe externe. În trecut, oficiali ruși, precum Serghei Lavrov, ministrul de externe, au folosit retorica „două limbi” pentru a contesta identitatea românească a majorității populației din Republica Moldova, în încercarea de a justifica prezența și influența Rusiei în regiune. Prin urmare, declarațiile diplomatului german, indiferent de intenție, au fost percepute ca o potențială instrumentalizare a unor teme identitare, ceea ce a amplificat reacțiile negative.
De ce contează
Acest incident subliniază fragilitatea identitară a Republicii Moldova și vulnerabilitatea sa la discursuri care pot fi interpretate ca o punere sub semnul întrebării a legăturilor sale cu România. Într-un context geopolitic tensionat, cu un război în Ucraina și presiuni constante din partea Federației Ruse, orice ambiguitate privind identitatea națională sau lingvistică poate fi exploatată pentru a destabiliza parcursul european al Republicii Moldova. Clarificările și scuzele ambasadorului Knirsch, deși binevenite, demonstrează necesitatea unei comunicări extrem de precise și sensibile din partea diplomaților străini pe teme atât de delicate, pentru a evita alimentarea narativelor care subminează suveranitatea și coeziunea internă a unui stat partener.
În zilele următoare, ambasadorul Knirsch a anunțat că intenționează să poarte discuții pentru a înțelege mai bine îngrijorările provocate de declarațiile sale, ceea ce sugerează o încercare de a repara relațiile diplomatice și de a clarifica poziția Germaniei. Este esențial ca dialogul dintre Ambasada Germaniei, autoritățile de la Chișinău și București să continue într-un spirit de respect reciproc și transparență. Pe termen lung, incidentul ar putea servi drept o lecție importantă pentru toți actorii internaționali implicați în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, evidențiind importanța unei înțelegeri profunde a contextului istoric și cultural local, precum și a sensibilităților identitare. Rămâne de văzut dacă aceste discuții vor reuși să disipeze complet tensiunile și să restabilească încrederea.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, care inițial a luat în calcul solicitarea unor clarificări, va trebui să gestioneze cu atenție această situație pentru a proteja interesele naționale și relațiile externe ale Republicii Moldova.