Schimbări profunde în administrația ungară post-Orban
Noul premier ungar, Peter Magyar, a anunțat sâmbătă, 11 iulie, că Adunarea Națională va aproba luni, 14 iulie, un amendament constituțional care va pune capăt mandatului președintelui Tamas Sulyok. Dacă șeful statului va refuza să promulge actul normativ în termen de cinci zile, riscă să fie demis de Parlament, conform informațiilor preluate de Agerpres și MTI. Această acțiune face parte din „Operațiunea Focul Purificator”, un set de reforme ambițioase menite să deconstruiască sistemul de putere consolidat de fostul premier Viktor Orban.
„Luni, Adunarea Națională va aproba al 17-lea amendament la Legea Fundamentală. Președintele republicii va avea la dispoziție cinci zile pentru a-l semna. Dacă nu o face, în Parlament ar putea fi declanșată o procedură de demitere împotriva sa”, a declarat Peter Magyar, citat de Gândul. Această mișcare subliniază determinarea noului premier conservator proeuropean de a elimina din funcții ceea ce el numește „marionete” ale lui Viktor Orban. La doar două luni de la depunerea jurământului pe 9 mai 2026, Magyar își continuă ofensiva într-un ritm alert pentru a realiza „schimbarea de regim” promisă în seara victoriei sale zdrobitoare la alegerile parlamentare din aprilie.
„Operațiunea Focul Purificator”, anunțată luna trecută, include o revizuire amplă a Constituției. Argumentul invocat de Magyar este prevenirea unei noi concentrări excesive a puterii, similară celei din perioada Orban. Înainte de adoptarea acestei revizuiri constituționale complete, care necesită o consultare publică prealabilă, noul Parlament este chemat să voteze un amendament în 12 puncte. Printre aceste puncte se numără explicit demiterea președintelui Tamas Sulyok, ales de legislativul precedent în care partidul Fidesz al lui Orban deținea o majoritate confortabilă.
Peter Magyar a justificat cererea de demitere a președintelui Sulyok prin acuzații de utilizare abuzivă a fondurilor publice. Într-o postare pe Facebook, el a chestionat o deplasare de 12 zile în America a fiului președintelui, Márton Sulyok, cu avionul militar „Falcon”. Magyar a subliniat că fiul președintelui nu era membru oficial al delegației prezidențiale. Potrivit lui Magyar, delegația a cheltuit 62,7 milioane de forinți (aproximativ 160.000 de euro la cursul actual) din bani publici doar pe închirierea de mașini și 384.224 de forinți pe „umbrele”. El a adăugat că, în timpul acestei călătorii, președintele Sulyok nu a avut negocieri oficiale cu guvernul american, Congresul sau Senatul, programul incluzând doar întâlniri cu comunitățile maghiare locale și vizite turistice, precum Ferma Southfork din serialul Dallas. Magyar a evidențiat că fiul președintelui a călătorit cu avionul militar între New York, Cleveland, New Orleans, Houston și Dallas și a participat la unele întâlniri prezidențiale, fără a se cunoaște motivul sau plătitorul costurilor.
Partidul Tisza al lui Peter Magyar, având o majoritate confortabilă de peste două treimi în Parlament, promovează și o serie de măsuri anticorupție. Acestea includ crearea „Oficiului Național pentru Protecția și Recuperarea Activelor”, un organism menit să investigheze oficialii fostei puteri. De asemenea, Ungaria va adera la Parchetul European (EPPO), o mișcare semnificativă având în vedere reticența anterioară a guvernului Orban față de această instituție. Această aderare ar putea deschide calea pentru o supraveghere mai strictă a cheltuirii fondurilor europene, domenii în care Ungaria a fost adesea criticată de Comisia Europeană pentru deficiențe în statul de drept și gestionarea fondurilor.
Pe lângă reformele constituționale și anticorupție, noul premier a lansat și un atac asupra mass-mediei publice, acuzată de partizanat în favoarea lui Orban. Drept urmare, marți, principalul canal de televiziune și principalul post de radio public și-au suspendat emisiunile de știri, în așteptarea constituirii unor noi structuri editoriale. Această acțiune, deși justificată de Magyar prin necesitatea depolitizării, ridică întrebări despre libertatea presei și riscul de a înlocui un control politic cu altul. Criticii, inclusiv partidul Fidesz, acuză o tentativă de instaurare a „unui regim autocratic”, o ironie având în vedere că exact aceleași acuzații i-au fost aduse lui Viktor Orban în timpul mandatelor sale.
Din punct de vedere istoric, Ungaria a avut o relație tensionată cu instituțiile europene pe tema statului de drept și a libertății presei. Indicele Reporteri Fără Frontiere (RSF) plasa Ungaria pe locul 72 din 180 de țări în 2023 în ceea ce privește libertatea presei, o scădere semnificativă față de anii precedenți, indicând o erodare continuă a independenței media sub guvernarea Orban. Aderarea la EPPO reprezintă o schimbare fundamentală de abordare, comparabilă cu decizia României de a adera la această instituție în 2017, care a fost considerată un pas important în lupta anticorupție la nivel european. În contextul european, Ungaria a fost una dintre puținele țări membre UE care nu aderaseră la EPPO, alături de Polonia (care și-a anunțat recent intenția de a adera), Irlanda, Danemarca și Suedia (care au clauze de *opt-out*).
**De ce contează**
Aceste măsuri inițiate de Peter Magyar marchează o ruptură decisivă cu era Viktor Orban și pot redefini fundamental peisajul politic și instituțional al Ungariei. Demiterea președintelui Sulyok, reformele anticorupție și aderarea la Parchetul European ar putea îmbunătăți semnificativ relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană și ar putea debloca fonduri europene suspendate. Pentru cetățenii ungari, aceste schimbări promit o guvernare mai transparentă și o luptă mai eficientă împotriva corupției, deși reorganizarea presei publice ridică semne de întrebare privind menținerea pluralismului mediatic.
Următoarele etape ale „Operațiunii Focul Purificator” vor fi cruciale. Votul de luni asupra amendamentului constituțional va testa forța noii majorități parlamentare. Rămâne de văzut dacă președintele Tamas Sulyok va ceda presiunilor și va semna propria demitere sau dacă va alege să reziste, declanșând o procedură de demitere în Parlament. Implementarea noilor instituții anticorupție și integrarea efectivă în Parchetul European vor necesita un efort legislativ și administrativ considerabil. De asemenea, modul în care va fi reformată mass-media publică va fi un barometru important pentru angajamentul noului guvern față de principiile democratice și libertatea presei.
Reacția partidelor de opoziție și a societății civile va juca un rol esențial în conturarea viitorului politic al Ungariei.