Ofensivă rapidă pentru schimbarea de regim
Noul premier ungar, Péter Magyar, a anunțat sâmbătă, 11 iulie 2026, că Parlamentul de la Budapesta va aproba luni un amendament constituțional care vizează încetarea mandatului președintelui în exercițiu, Tamás Sulyok. Într-o postare pe Facebook, Magyar a explicat că, dacă Sulyok refuză să promulge documentul în termen de cinci zile, o procedură de demitere ar putea fi inițiată împotriva sa în Parlament. „Luni, Adunarea Națională va aproba al 17-lea amendament la Legea Fundamentală. Președintele republicii va avea la dispoziție cinci zile să-l semneze. Dacă nu o face, o procedură de demitere împotriva lui ar putea fi lansată în parlament”, a declarat premierul Magyar, conform relatărilor Digi24 și HotNews.
Această mișcare face parte din „Operațiunea Focul Purificator”, lansată luna trecută de Péter Magyar, la doar două luni după preluarea mandatului său pe 9 mai 2026. Premierul conservator pro-UE a promis o „schimbare de regim” după victoria sa zdrobitoare la alegerile parlamentare din aprilie 2026, iar de atunci a cerut în mod repetat îndepărtarea din funcții a președintelui Tamás Sulyok și a altor oficiali pe care îi consideră „marionete” ale fostului premier Viktor Orbán. Revizuirea Constituției este argumentată de Magyar ca o măsură esențială pentru a preveni o nouă concentrare excesivă a puterii, similară celei din era Orbán.
Amendamentul în 12 puncte, care va fi votat înaintea unei reforme constituționale mai ample și a unei consultări publice, include explicit demiterea președintelui Sulyok. Tamás Sulyok a fost ales de precedentul legislativ, dominat de partidul Fidesz al lui Viktor Orbán. Partidul Tisza al lui Magyar deține acum o majoritate confortabilă de peste două treimi în parlament, ceea ce îi permite să adopte cu ușurință astfel de modificări legislative și constituționale. Această abordare rapidă și decisivă subliniază determinarea noului guvern de a-și implementa agenda politică într-un ritm accelerat.
Pe lângă demiterea președintelui, inițiativele promovate de Péter Magyar se concentrează puternic pe măsuri anticorupție. Guvernul intenționează să creeze un nou organism, denumit „Oficiul Național pentru Protecția și Recuperarea Activelor”, care va avea ca scop investigarea oficialilor din fosta administrație. Mai mult, Ungaria va adera la Parchetul European (EPPO), o instituție din care Budapesta nu a făcut parte până acum, decizie care marchează o schimbare semnificativă în politica externă și judiciară a țării. Aceste măsuri sunt menite să consolideze statul de drept și să combată corupția la nivel înalt, o promisiune centrală a campaniei lui Magyar.
Un alt front al ofensivei lui Magyar este mass-media publică, pe care o acuză de partizanat în favoarea lui Orbán. Marți, principalele canale de televiziune și radio publice și-au retras emisiunile de știri, în așteptarea constituirii unor noi structuri editoriale. Această acțiune a generat controverse, partidul Fidesz acuzând noul guvern de o tentativă de instaurare a unui „regim autocratic”, o acuzație ironică, având în vedere că aceeași critică a fost adusă adesea administrației lui Viktor Orbán. Această situație reflectă tensiunile profunde și polarizarea politică din Ungaria post-Orbán.
Contextul regional arată că Ungaria a fost adesea criticată de Uniunea Europeană pentru derapaje democratice și probleme legate de statul de drept sub guvernarea Fidesz. Aderarea la EPPO, de exemplu, este o mișcare care ar putea îmbunătăți relațiile Ungariei cu Bruxelles-ul și ar putea debloca fonduri europene, suspendate parțial din cauza îngrijorărilor privind corupția și independența justiției. Potrivit Eurostat, în 2025, Ungaria se clasa sub media UE la indicele de percepție a corupției, indicând o nevoie stringentă de reforme. În România, de exemplu, Parchetul European a gestionat deja mai multe cazuri de fraudă cu fonduri UE, demonstrând eficacitatea unei astfel de cooperări la nivel european.
Criticii, în special din tabăra Fidesz, susțin că acțiunile lui Magyar, în special demiterea președintelui și restructurarea mass-media, sunt ele însele autoritare, replicând tacticile pe care le-a criticat la predecesorul său. Ei argumentează că o demitere forțată a șefului statului, chiar și prin mijloace parlamentare, subminează stabilitatea instituțională și ar putea crea un precedent periculos pentru viitor. Pe de altă parte, susținătorii lui Magyar văd aceste măsuri ca fiind necesare pentru a curăța sistemul politic de influența Fidesz și pentru a restabili echilibrul puterilor în stat.
De ce contează
Această serie de evenimente din Ungaria are implicații majore pentru democrația și statul de drept din țară. Demiterea forțată a președintelui, alături de reformele anticorupție și restructurarea mass-media, semnalează o schimbare radicală de direcție politică. Pentru cetățenii ungari, aceste măsuri ar putea însemna o guvernare mai transparentă și o luptă mai eficientă împotriva corupției. Pentru Uniunea Europeană, aderarea Ungariei la EPPO și angajamentul față de reforme ar putea reprezenta un pas spre îmbunătățirea relațiilor și o reconciliere după anii de tensiuni sub Viktor Orbán.
Următorii pași vor fi cruciali pentru a determina stabilitatea și direcția noului regim. Votul parlamentar de luni privind amendamentul constituțional, reacția președintelui Sulyok și, ulterior, consultările publice pentru revizuirea Constituției vor fi evenimente cheie. De asemenea, modul în care noul „Oficiu Național pentru Protecția și Recuperarea Activelor” va funcționa și dacă Ungaria va adera efectiv la EPPO vor fi indicatori importanți ai angajamentului guvernului Magyar față de reformă.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor duce la o democrație consolidată sau, așa cum acuză Fidesz, la instaurarea unui nou tip de regim autoritar.