Ministrul interimar acuză, vânătorii cer scuze publice
Un nou conflict a izbucnit între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AGVPS), pe fondul intenției ministrului interimar Diana Buzoianu de a modifica Legea vânătorii. Anunțul a fost făcut vineri, 10 iulie 2026, în urma unei vizite de lucru în județul Vrancea, zona Răcoasa, unde ministra a identificat situații problematice legate de gestionarea fondurilor cinegetice.
Potrivit Dianei Buzoianu, legislația actuală este 'depășită' și permite unor asociații să administreze aceleași fonduri de vânătoare pe termen nedefinit, fără o competiție reală. „Sunt oameni care se așteaptă ca, indiferent de ce se întâmplă pe fondul respectiv de vânătoare, să rămână în continuare administratorii gestionari ai acelui fond de vânătoare. (...) Legea nu cere să existe competiție, contractele lor de gestionare a fondurilor de vânătoare prelungindu-se la infinit”, a declarat Buzoianu, citată de Gândul. Această lipsă de concurență ar putea duce la o gestionare ineficientă și, în unele cazuri, la situații tragice.
Unul dintre exemplele aduse de ministru este cel al fondului de vânătoare de la Răcoasa, unde, la sfârșitul anului 2024, un bărbat și-a pierdut viața într-un accident de vânătoare. În ciuda acestui eveniment, aceeași asociație continuă să administreze fondul. „Din punctul meu de vedere, acolo unde au loc astfel de tragedii, administratorul, gestionarul fondului de vânătoare nu mai are ce să caute să fie administratorul fondului de vânătoare pe viitor. Trebuie să existe o sancțiune, de 10 ani, 20 de ani”, a subliniat Diana Buzoianu, propunând sancțiuni drastice pentru gestionarii implicați în astfel de incidente.
Reacția AGVPS nu a întârziat să apară, președintele executiv, Mugurel Drăgănescu, acuzând-o pe Diana Buzoianu că i-a etichetat nefondat pe gestionarii fondurilor cinegetice drept 'infractori'. Într-o declarație publică, Drăgănescu a susținut că ministra a profitat de 'un eveniment nefericit produs în anul 2024 pe raza fondului cinegetic 27 Mărăști din județul Vrancea (în care a fost implicat fostul deputat PSD Victor Roman)' pentru a generaliza și a duce 'lupta politică în afara limitei normalului sau a bunului simț'.
Drăgănescu a criticat confuzia pe care, în opinia sa, ministra o face între atribuțiile Ministerului Mediului, care este 'administratorul faunei cinegetice', și gestionarii faunei cinegetice, adică asociațiile de vânătoare. El a argumentat că Ministerul Mediului însuși ar putea fi acuzat de abuz în serviciu, deoarece Diana Buzoianu nu ar fi emis la timp ordinele privind aprobarea cotei de recoltă pentru specii precum căpriorul (termen limită 15 aprilie 2026), pentru alte specii de vânat (termen limită 15 mai 2026), și nici nivelul de prevenție pentru specia urs (termen limită 15 mai 2026), încălcând astfel art. 6 alin (1) lit. f) și f1) din Legea vânătorii 407/2006.
Președintele executiv al AGVPS, care reprezintă peste 45.000 de vânători români, membri ai asociațiilor afiliate, i-a recomandat Dianei Buzoianu să își reconsidere declarațiile și să își ceară scuze public. În caz contrar, AGVPS intenționează să depună o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru 'derapajul grav' al ministrului. Drăgănescu a sugerat, de asemenea, ca eticheta de 'infractori' să fie aplicată mai degrabă colegilor de partid ai ministrului, 'condamnați definitiv și irevocabil de instanțele de judecată'.
Contextul legislativ actual, Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, a fost criticată de-a lungul timpului pentru lacunele sale și pentru modul în care permite perpetuarea unor situații monopoliste în gestionarea fondurilor. În Uniunea Europeană, legislația privind vânătoarea variază considerabil de la un stat membru la altul, dar tendința generală este de a impune o mai mare responsabilitate gestionarilor și de a asigura o concurență echitabilă. De exemplu, în țări precum Germania sau Austria, sistemele de gestionare sunt mai descentralizate, dar cu o supraveghere strictă și cu termene clare pentru reînnoirea licențelor și contractelor.
Acest conflict subliniază tensiunile persistente între autoritățile de reglementare și asociațiile de vânători, în contextul unei dezbateri mai ample privind conservarea biodiversității și siguranța publică. Faptul că ministra Buzoianu este interimară, după demiterea anterioară a guvernului, adaugă o dimensiune politică suplimentară, sugerând că modificările propuse ar putea fi influențate de agenda politică a partidului din care provine.
AGVPS a fost în trecut implicată în multiple controverse, inclusiv legate de gestionarea cotelor de vânătoare și de cazurile de braconaj, ceea ce a generat o percepție publică mixtă. Pe de altă parte, asociația argumentează că joacă un rol crucial în conservarea faunei sălbatice și în gestionarea echilibrată a ecosistemelor, prin activitățile de monitorizare și control al populațiilor de animale sălbatice. Discrepanțele dintre viziunea Ministerului Mediului și cea a AGVPS indică o nevoie urgentă de clarificare a rolurilor și responsabilităților, precum și de o reformă legislativă care să aducă mai multă transparență și responsabilitate în sector.
De ce contează
Acest conflict este important deoarece vizează o reformă esențială a Legii vânătorii, cu implicații directe asupra siguranței publice, gestionării faunei sălbatice și integrității ecologice. Modificările propuse ar putea pune capăt monopolurilor în administrarea fondurilor cinegetice, prevenind accidente precum cel din Vrancea și asigurând o gestionare mai responsabilă și transparentă. Pentru vânători, schimbările ar putea însemna o revizuire a practicilor și o concurență mai acerbă, în timp ce pentru public, o legislație mai clară ar putea reduce riscurile și îmbunătăți protecția mediului. Această dispută reflectă, de asemenea, o problemă mai largă de guvernanță și responsabilitate în instituțiile publice românești.
Concluzie Situația actuală indică o impas major între Ministerul Mediului și AGVPS, cu acuzații reciproce de nerespectare a legii și de abuz. Următorii pași vor depinde de modul în care Diana Buzoianu va răspunde solicitării AGVPS de a-și retrage declarațiile și de a-și cere scuze. În cazul în care nu se va ajunge la un consens, intervenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării ar putea schimba dinamica discuției. Pe termen lung, este imperativă o reformă legislativă substanțială care să aducă Legea vânătorii în conformitate cu standardele europene de transparență și responsabilitate, asigurând o gestionare durabilă a fondului cinegetic și protejarea atât a faunei, cât și a siguranței cetățenilor.
Rămâne de văzut dacă actualul guvern interimar va avea capacitatea politică de a implementa aceste schimbări semnificative.