Turcia: Sute de medici, sancționați pentru cezariene

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Turcia a sancționat aproximativ 100 de medici ginecologi-obstetricieni, inclusiv suspendări și amenzi, pentru rate ridicate de cezariană, o măsură ce face parte dintr-o campanie guvernamentală de reducere a acestor intervenții. Cu cea mai mare rată de cezariană din OCDE (615 la 1.000 de nașteri în 2023), guvernul președintelui Erdogan a interzis cezarienele de conveniență în spitalele private din aprilie 2025. Criticii, precum Asociația Medicală Turcă, susțin că problema este structurală și că sancționarea medicilor nu va rezolva cauzele profunde, ci va afecta sistemul medical.

EN

Brief

Turkey has sanctioned around 100 gynecologist-obstetricians, including suspensions and fines, for high C-section rates, as part of a government campaign to reduce these interventions. With the highest C-section rate in the OECD (615 per 1,000 births in 2023), President Erdogan's government banned elective C-sections in private hospitals from April 2025. Critics, such as the Turkish Medical Association, argue the issue is structural and penalizing doctors will not solve underlying causes but rather harm the medical system.

Turcia: Sute de medici, sancționați pentru cezariene
Sursa foto: observatornews.ro

Măsuri drastice împotriva ratelor ridicate de cezariană

Turcia: sute reprezintă subiectul principal al acestui articol. Aproximativ o sută de medici ginecologi-obstetricieni din Turcia au fost amendați sau suspendați de Ministerul Sănătății, o măsură ce a generat un val de proteste în rândul profesioniștilor din domeniu. Această decizie, raportată sâmbătă de ziarul BirGun și confirmată de agenția AFP, face parte dintr-o nouă politică națională de sănătate menită să combată rata alarmant de mare a operațiilor de cezariană din țară. Potrivit datelor OCDE din 2023, Turcia înregistrează cea mai mare rată de cezariană dintre cele 38 de țări membre, cu aproximativ 615 intervenții la 1.000 de nașteri viabile.

Președintele Recep Tayyip Erdogan, un musulman practicant care promovează nașterea „naturală”, a inițiat o campanie guvernamentală numită „Deceniul familiei” în 2025, în contextul scăderii natalității. Această campanie a intensificat controlul asupra modalităților de naștere, culminând cu interzicerea, în aprilie 2025, a practicării cezarienelor de conveniență în unitățile medicale private, în absența unei justificări medicale clare. Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu de a reduce numărul record de cezariene considerate inutile.

Camera Medicilor din Antalya a semnalat că unii obstetricieni „au primit avertismente, au făcut obiectul unor anchete disciplinare, au fost suspendați temporar din activitate și obligați să urmeze cursuri de pregătire prenatală, din cauza ratelor ridicate de cezariană”. Un caz concret, citat de site-ul de știri Diken, este cel al unui obstetrician dintr-un spital privat din Sakarya, lângă Istanbul. Acesta a fost concediat la cererea Ministerului Sănătății și ulterior suspendat pentru șase luni, din cauza unei rate ridicate de cezariene. Pe durata suspendării, medicul trebuie să urmeze un curs de formare într-un spital public și să promoveze un examen pentru a-și putea relua activitatea medicală.

Dr. Ayse Gultekingil, oficial în cadrul Asociației Medicale Turce, a declarat pentru BirGun că sancționarea medicilor nu va rezolva problema fundamentală a ratelor ridicate de cezariană din Turcia, pe care o consideră de natură „structurală”. „Rata cezarianelor în Turcia depășește 60%. Modul de naștere reflectă diverse probleme din cadrul sistemului de sănătate turc”, a subliniat ea. Această perspectivă sugerează că deciziile medicilor sunt influențate de factori sistemici, nu doar de preferințe individuale.

Contextul european și internațional arată că, deși rata cezarienelor este în creștere la nivel global, media OCDE rămâne semnificativ sub cea a Turciei. De exemplu, în țările Uniunii Europene, rata medie a cezarienelor se situează în jurul a 25-30% din totalul nașterilor, conform Eurostat 2022. Această discrepanță accentuată subliniază caracterul excepțional al situației din Turcia și presiunea exercitată de autorități pentru a se alinia mai mult la normele internaționale.

Profesioniștii din domeniul sănătății, citați de AFP, explică că operațiile de cezariană oferă avantaje practice atât pentru medici, cât și pentru paciente. O cezariană durează aproximativ 30 de minute, comparativ cu 12 ore pentru o naștere vaginală, economisind timp prețios în spitalele aglomerate. De asemenea, reduce riscul de acțiuni în justiție în cazul unor complicații neprevăzute în timpul nașterii naturale, oferind o anumită siguranță juridică medicilor și, teoretic, un control mai mare asupra rezultatului pentru femei. Această perspectivă intră în conflict cu politica guvernamentală, care pare să ignore aceste considerente practice și juridice.

Criticii politicilor guvernamentale, inclusiv Asociația Medicală Turcă, susțin că abordarea punitivă nu abordează cauzele profunde ale ratelor ridicate de cezariană. Printre aceste cauze se numără lipsa personalului medical, presiunea timpului în spitale, teama medicilor de procese pentru malpraxis în cazul complicațiilor nașterilor naturale, precum și preferințele unor paciente pentru cezariană din motive de confort sau anxietate. O analiză mai detaliată a sistemului de sănătate ar trebui să includă investiții în educația prenatală, sprijin psihologic pentru gravide și o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru personalul medical, nu doar sancțiuni.

De ce contează

Aceste măsuri guvernamentale din Turcia sunt relevante nu doar pentru sistemul medical turc, ci și pentru dezbaterea globală privind autonomia femeilor în alegerea modalității de naștere și rolul statului în deciziile medicale private. Sancționarea medicilor poate duce la o presiune excesivă asupra acestora, afectând calitatea îngrijirilor medicale și relația medic-pacient. Pe termen lung, o abordare strict punitivă, fără a adresa cauzele structurale, riscă să genereze un sistem medical defensiv, unde deciziile sunt luate din teamă de repercusiuni, nu neapărat în cel mai bun interes al pacientelor. Aceasta ar putea crește riscurile asociate nașterilor și ar putea afecta sănătatea reproductivă a femeilor din Turcia.

Pe viitor, este de așteptat ca tensiunile dintre guvern și profesioniștii medicali să continue, în special dacă ratele de cezariană nu scad semnificativ, în ciuda sancțiunilor. Asociațiile medicale din Turcia ar putea intensifica demersurile pentru a contesta legalitatea și etica acestor măsuri, invocând autonomia profesională și dreptul la sănătate. De asemenea, ar putea fi necesare studii suplimentare pentru a evalua impactul real al acestor politici asupra sănătății materne și infantile.

Rămâne de văzut dacă guvernul turc va adopta o abordare mai nuanțată, care să combine reglementările cu investițiile în sistemul de sănătate și educația sanitară, pentru a atinge obiectivele de sănătate publică fără a compromite drepturile pacienților și ale medicilor.