Noi politici de natalitate stârnesc proteste în sistemul medical
Ministerul Sănătății din Turcia a luat măsuri drastice împotriva a aproximativ o sută de medici ginecologi-obstetricieni, sancționându-i prin amenzi sau suspendări din activitate, ca parte a unei noi politici naționale menite să combată scăderea natalității și să reducă numărul operațiilor de cezariană. Această decizie, raportată de ziarul BirGun, a stârnit un val de proteste și nemulțumiri în rândul personalului medical din țară.
Turcia se confruntă cu o rată alarmant de ridicată a cezarienelor, fiind lider printre cele 38 de state membre ale OCDE. Potrivit datelor din 2023, s-au înregistrat aproximativ 615 intervenții de acest tip la 1.000 de nașteri vii, un procent care depășește cu mult media internațională. Președintele Recep Tayyip Erdogan a susținut în mod repetat nașterea pe cale naturală și a inițiat o campanie guvernamentală numită „Deceniul familiei”, lansată în urmă cu un an, cu scopul declarat de a diminua numărul cezarienelor efectuate fără o justificare medicală clară.
În aprilie 2025, autoritățile au anunțat interzicerea operațiilor de cezariană în unitățile medicale private atunci când nu există o indicație medicală stringentă. Această măsură a fost implementată pentru a descuraja „cezarienele de conveniență”, o practică despre care guvernul consideră că este excesiv de răspândită. Camera Medicilor din Antalya a confirmat că mai mulți obstetricieni au fost avertizați, cercetați disciplinar sau chiar suspendați temporar din activitate din cauza ratelor ridicate de cezariene, fiind, de asemenea, obligați să participe la cursuri de pregătire prenatală.
Un caz emblematic, relatat de site-ul de știri Diken, este cel al unui obstetrician dintr-un spital privat din Sakarya, în apropiere de Istanbul. Acesta a fost concediat la solicitarea Ministerului Sănătății și ulterior suspendat pentru șase luni din cauza numărului mare de operații de cezariană efectuate. Pentru a-și putea relua activitatea, medicul trebuie să urmeze un program de pregătire într-un spital public și să promoveze un examen riguros.
Dr. Ayse Gultekingil, reprezentant al Asociației Medicale Turce, a criticat abordarea ministerului, declarând pentru BirGun că „rata cezarienelor în Turcia depăşeşte 60 %. Or, modul de naştere reflectă diverse probleme din cadrul sistemului de sănătate turc.” Ea a subliniat că simpla sancționare a medicilor nu va rezolva problema de fond a ratei ridicate a cezarienelor, ci este necesară o analiză mai profundă a deficiențelor sistemului medical.
Profesioniștii din domeniul sănătății, citați de AFP, au explicat că operațiile de cezariană durează aproximativ 30 de minute, spre deosebire de o naștere naturală care poate dura până la 12 ore. Ei susțin că această procedură reduce și riscul unor acțiuni în instanță în cazul apariției complicațiilor, oferind o protecție sporită atât medicilor, cât și pacientelor. Această perspectivă sugerează că decizia de a opta pentru cezariană poate fi influențată nu doar de conveniență, ci și de considerente legate de siguranța medicală și legală, adăugând o nuanță complexă dezbaterii.
Pe lângă presiunea timpului și considerentele medico-legale, experții subliniază și lipsa personalului în spitalele publice, precum și infrastructura deficitară, care pot contribui la preferința pentru cezariene. Un sistem medical suprasolicitat ar putea încuraja proceduri mai rapide, chiar dacă nu sunt întotdeauna cele mai indicate din punct de vedere medical. De asemenea, o educație prenatală insuficientă sau presiunea socială asupra femeilor pentru a alege o anumită metodă de naștere pot juca un rol important, aspecte care nu sunt abordate direct prin sancționarea medicilor.
De ce contează
Această decizie din Turcia are implicații semnificative nu doar pentru medicii vizați, ci și pentru viitoarele mame și pentru sistemul de sănătate public. Prin limitarea cezarienelor, guvernul încearcă să modifice practici medicale adânc înrădăcinate, cu potențiale consecințe asupra siguranței și confortului pacientelor. Totodată, presiunea exercitată asupra medicilor de a reduce statisticile ar putea duce la decizii medicale dificile și la o creștere a tensiunilor în profesia medicală, afectând calitatea serviciilor de sănătate maternală.
Pe termen lung, rămâne de văzut dacă această politică va reuși să inverseze trendul natalității și să scadă rata cezarienelor fără a compromite sănătatea mamelor și a nou-născuților. Criticii susțin că problema este sistemică și necesită o abordare mult mai amplă, care să includă investiții în infrastructura medicală, programe de educație pentru părinți și o reevaluare a condițiilor de muncă pentru personalul medical.
Întrebarea fundamentală este dacă un control centralizat și sancțiunile administrative pot înlocui judecata clinică individuală și pot aduce schimbări pozitive durabile în sănătatea publică.