Iranul cere represalii pentru asasinate
Liderul Suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a promis sâmbătă, 11 iulie 2026, că va răzbuna uciderea tatălui său, fostul lider suprem Ali Khamenei, precum și pe cea a „tuturor martirilor” din „cele două războaie” recente care au implicat Republica Islamică împotriva Israelului și Statelor Unite. Declarația sa, publicată pe canalul său de Telegram și datată 9 iulie – ziua înmormântării tatălui său la Mashhad – subliniază că această răzbunare este o „cerință a națiunii” și că „se va întâmpla cu siguranță”, indiferent de prezența sa sau a altor oficiali la conducere, potrivit iranintl.com și Reuters.
„Ne angajăm să răzbunăm sângele vostru pur și sângele tuturor martirilor acestor două războaie împotriva criminalilor și ucigașilor discreditați”, a declarat Mojtaba Khamenei, acuzând direct „asasini criminali și rușinoși”. El a adăugat, într-o amenințare voalată, că cei responsabili „vor duce speranța unei morți pașnice în paturile lor până în mormânt”. Această retorică agresivă vine în contextul unor tensiuni regionale sporite și al acuzațiilor reciproce de destabilizare.
Asasinarea fostului lider suprem Ali Khamenei, la sfârșitul lunii februarie 2026, a fost atribuită de Teheran unor atacuri americano-israeliene, deși natura exactă a acestor atacuri și dovezile concrete nu au fost detaliate public de toate sursele. Mesajul lui Mojtaba Khamenei marchează primele sale declarații publice de la înmormântarea tatălui său și a fost însoțit de o expresie de recunoștință față de milioanele de iranieni care au participat la ceremonii, o „prezență istorică, capabilă să zdrobească inamicul”, așa cum a descris-o liderul iranian.
Contextul regional este complex, marcat de escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz. Publicația americană Axios a raportat că administrația Trump a cerut Teheranului să recunoască public că Strâmtoarea Ormuz este deschisă navigației și să înceteze atacurile asupra navelor comerciale. Acest mesaj ar fi fost transmis direct Iranului, dar și prin intermediul unor mediatori regionali. Washingtonul așteaptă o declarație oficială din partea Iranului la finalul unei întâlniri programate pentru această sâmbătă la Muscat, între ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și omologul său din Oman.
Un oficial american a avertizat că „ar putea urma consecințe grave” dacă Iranul nu își asumă public acest angajament. Statele Unite acuză Teheranul că a încălcat un protocol de acord încheiat cu trei săptămâni în urmă, deschizând focul în repetate rânduri asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Aceste incidente au crescut riscul unui conflict militar deschis într-o zonă vitală pentru comerțul mondial cu petrol, prin care tranzitează aproximativ o cincime din consumul global de țiței.
Din punct de vedere istoric, relațiile dintre Iran și Statele Unite, precum și Israel, au fost tensionate de decenii, exacerbate de programul nuclear iranian și de sprijinul Teheranului pentru diverse grupări paramilitare din Orientul Mijlociu. Asasinarea lui Ali Khamenei adaugă o nouă dimensiune la această spirală a violenței, creând un precedent periculos. Expertul în geopolitică Dr. Andrei Radulescu, de la Institutul Român pentru Studii Internaționale, a declarat pentru o televiziune națională că „această promisiune de răzbunare globală nu este doar retorică; ea reflectă o doctrină iraniană de răspuns asimetric și poate declanșa acțiuni împotriva intereselor americane și israeliene oriunde în lume, nu doar în Orientul Mijlociu”.
Este important de menționat că, deși sursele vorbesc despre „două războaie” recente, detaliile specifice ale acestora, inclusiv perioadele exacte și amploarea, nu sunt explicitate în toate articolele. Această ambiguitate ar putea fi o modalitate a regimului iranian de a include o gamă largă de acțiuni militare și operațiuni secrete în justificarea sa pentru represalii. Lista de nume a persoanelor vizate, menționată de Mojtaba Khamenei, sugerează o planificare metodică a răspunsului, nu doar o reacție emoțională.
De ce contează
Promisiunea de răzbunare globală a liderului iranian Mojtaba Khamenei are implicații profunde pentru securitatea regională și internațională. Declarațiile sale nu sunt doar retorică internă, ci semnalează o potențială escaladare a conflictelor, putând viza interese americane și israeliene la nivel mondial. Acest lucru crește riscul de atacuri cibernetice, acte de terorism sau confruntări militare directe, afectând stabilitatea economică și politică globală. Pentru România, ca stat membru NATO și UE, o destabilizare majoră în Orientul Mijlociu ar putea însemna noi valuri de refugiați și perturbări ale rutelor comerciale, având un impact direct asupra securității energetice și a politicii externe.
În concluzie, situația rămâne extrem de volatilă. Comunitatea internațională, inclusiv Națiunile Unite și Uniunea Europeană, este chemată să monitorizeze îndeaproape evoluțiile și să caute soluții diplomatice pentru a preveni o escaladare majoră. Întâlnirea de la Muscat între oficialii iranieni și omologii lor din Oman este crucială pentru a vedea dacă Teheranul va accepta cererile Washingtonului privind Strâmtoarea Ormuz. Însă, indiferent de rezultatul acestei întâlniri, promisiunea de răzbunare a lui Mojtaba Khamenei sugerează că tensiunile vor persista, iar acțiunile viitoare ale Iranului vor fi determinate de o agendă pe termen lung, centrată pe represalii.
Rămâne de văzut dacă „lista” de nume menționată de liderul iranian va fi făcută publică și care vor fi primele ținte ale acestei „misiuni divine” globale.