Încălzirea globală amplifică provocările, spun experții
Țânțarii victimele: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Teoriile populare conform cărora țânțarii aleg la întâmplare sau sunt atrași de „sângele dulce” sunt infirmate de specialiștii în boli infecțioase. În realitate, mecanismul de selecție al gazdelor de către țânțari se bazează pe indicatori fiziologici specifici și pe modificări climatice, așa cum a explicat medicul Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, într-o declarație preluată de Digi24 și observatornews.ro. Acesta subliniază că, deși nimeni nu este complet imun, anumiți factori cresc probabilitatea de a fi înțepat.
„Trebuie să înțelegem că de țântari nu scăpăm și încălzirea globală nu face decât să încurce mai mult lucrurile”, a declarat Adrian Marinescu, evidențiind un context global nefavorabil pe termen lung. Extinderea perioadelor calde și modificările de mediu accelerează prezența țânțarilor în comunități, transformând prevenția într-o provocare de lungă durată pentru populație, potrivit Digi24. Această realitate climatică impune o înțelegere mai profundă a interacțiunilor dintre om și insecte, pentru a dezvolta strategii eficiente de protecție.
Medicul infecționist a explicat că atracția țânțarilor nu este una selectivă în mod absolut, ci reprezintă un calcul de probabilitate bazat pe substanțele pe care organismul uman le elimină în mod natural. Printre factorii determinanți se numără dioxidul de carbon, produs în cantități mai mari de adulți. „Aici discutăm de o probabilitate mai mare și nu e vorba doar de dioxidul de carbon, care e produs într-o cantitate mai mare, și sigur că la adulți cantitatea crește”, a precizat Marinescu, citat de ambele surse.
Unul dintre grupurile cele mai expuse, conform studiilor menționate de Adrian Marinescu, îl reprezintă femeile gravide. „Să știți că femeile gravide, din considerente obiective, sunt mai atractive”, a afirmat el. Această atracție crescută se datorează, cel mai probabil, unei combinații de factori fiziologici specifici sarcinii, cum ar fi o temperatură corporală ușor mai ridicată și o respirație mai intensă, care duce la o emisie crescută de dioxid de carbon.
Pe lângă dioxidul de carbon și sarcina, temperatura corpului joacă un rol esențial. O temperatură corporală crescută, fie din cauza efortului fizic, a febrei sau a condițiilor ambientale, face o persoană mai detectabilă pentru țânțari. Adrian Marinescu a subliniat că „sunt mai mulți factori care, la un moment dat, pot să ne facă mai atractivi”. Printre aceștia, transpirația este un factor important, deoarece substanțele chimice eliminate prin sudoare pot acționa ca atractanți pentru insecte. Persoanele cu un metabolism accelerat, care elimină mai mulți markeri chimici, sunt de asemenea mai vulnerabile, așa cum a detaliat Digi24.
Un alt aspect interesant, menționat în studii și citat de medicul Marinescu, este legătura dintre grupa de sânge și atractivitatea pentru țânțari. „Se vorbește din studii chiar și de grupa de sânge, se pare că grupa de sânge 0 ar însemna un risc ceva mai mare”, a declarat el. Această observație, deși necesită cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin mecanismele, adaugă o nouă dimensiune profilului de risc individual.
Este important de reținut că aceste diferențe nu înseamnă o imunitate totală pentru nimeni. „Faptul că suntem transpirați, dioxid de carbon în cantitate mai mare, temperatura corpului care la un moment dat este crescută. Se vorbește din studii chiar și de grupa de sânge, se pare că grupa de sânge 0 ar însemna un risc ceva mai mare”, a completat Marinescu, amintind totodată că aceste detalii nu oferă nimănui imunitate totală, așa cum a raportat observatornews.ro. Toată lumea este expusă, dar probabilitatea de a fi înțepat variază semnificativ.
Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă cu provocări similare, amplificate de schimbările climatice. În sudul Europei, unde temperaturile sunt constant mai ridicate, gestionarea populațiilor de țânțari și a bolilor transmise de aceștia, cum ar fi West Nile, este o prioritate de lungă durată. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat în rapoartele sale din 2023 și 2024 despre extinderea geografică a vectorilor de boli, inclusiv a țânțarilor, spre nord, pe măsură ce zonele temperate devin mai calde și mai umede, creând noi habitate propice reproducerii.
În România, autoritățile locale și Ministerul Sănătății implementează anual programe de dezinsecție, însă eficiența acestora este adesea limitată de factori precum rezistența la insecticide și condițiile meteorologice. De exemplu, în București, primăria alocă bugete semnificative pentru aceste campanii, dar rezultatele sunt fluctuante. O analiză a Institutului Național de Sănătate Publică din 2022 a arătat că incidența cazurilor de febră West Nile a crescut ușor în ultimii cinci ani, cu un vârf în 2018, când au fost înregistrate peste 200 de cazuri, o situație care subliniază necesitatea unor măsuri preventive mai robuste și a unei informări publice constante.
De ce contează
Înțelegerea factorilor care ne fac mai atractivi pentru țânțari este crucială pentru o protecție personală eficientă. În contextul încălzirii globale și al extinderii ariilor de răspândire a insectelor purtătoare de boli, cunoașterea acestor detalii permite adoptarea unor măsuri preventive țintite. De la alegerea momentelor optime pentru activități în aer liber, la utilizarea repelentelor potrivite și la gestionarea mediului înconjurător, fiecare informație contribuie la reducerea riscului de înțepături și, implicit, la prevenirea bolilor transmise de țânțari, cum ar fi virusul West Nile, care poate avea consecințe grave, în special pentru persoanele vulnerabile.
Pe viitor, este esențială continuarea cercetărilor pentru a identifica noi metode de control al populațiilor de țânțari și pentru a dezvolta repelente mai eficiente. De asemenea, campaniile de informare publică trebuie intensificate, având în vedere că mulți români încă aderă la mituri legate de înțepăturile de țânțari. Colaborarea între instituțiile de sănătate publică, autoritățile locale și comunități este fundamentală pentru a gestiona provocările aduse de prezența tot mai accentuată a acestor insecte.
Rămân deschise întrebări legate de dezvoltarea unor soluții pe termen lung, care să includă abordări ecologice și sustenabile pentru controlul vectorilor, într-o lume în care schimbările climatice transformă rapid peisajul epidemiologic.