Ancheta vizează 4,6 km de șine esențiale
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Craiova desfășoară o anchetă amplă la Uzina de Armament Sadu, județul Gorj, după ce s-a descoperit dispariția a 4,6 kilometri de cale ferată care lega strategic unitatea militară de gara Bumbești-Jiu. Această absență a fost semnalată întâmplător, în contextul negocierilor pentru un parteneriat de producție de muniție cu gigantul american Sig Sauer, care a impus un inventar al mijloacelor fixe ale uzinei. Informația a fost făcută publică în exclusivitate de o jurnalistă de la site-ul local pandurul.ro, iar ulterior confirmată de Europa FM și Libertatea.
Potrivit surselor, dispariția șinelor de cale ferată, esențiale pentru transportul producției de armament, ar fi avut loc în urmă cu aproape 20 de ani, respectiv în jurul anului 2006. Documentele inițiale arată că linia fusese transferată în acte către Parcul Industrial Craiova, entitate al cărei acționar unic este Consiliul Județean Gorj. Însă, acest transfer nu a fost însoțit de o decizie legală de dezafectare a infrastructurii, iar fizic, calea ferată a dispărut complet. Una dintre principalele suspiciuni investigate de procurori este că șinele ar fi fost vândute bucată cu bucată la fier vechi.
Marius Borcan, președintele sindicatului de la Uzina Mecanică Sadu, a confirmat pentru Antena 3 atât transferul documentar, cât și dispariția fizică a șinelor. Pe de altă parte, Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, a respins vehement acuzațiile privind demolarea ilegală. El a declarat că dezafectarea căii ferate a fost aprobată legal încă din 2006, printr-o Hotărâre de Consiliu Județean, după ce linia industrială, aflată într-o stare precară și nefolosită, a fost predată Parcului Industrial fără condiții de către UM Sadu. Mai mult, Popescu a susținut că s-a organizat o licitație publică pentru vânzarea căii ferate, cu scopul ca uzina să-și achite datoriile către bugetul local. Cu toate acestea, procurorii DNA nu au găsit, deocamdată, documente care să ateste această vânzare, conform informațiilor apărute în presă.
Situația este cu atât mai critică cu cât Uzina Mecanică Sadu, înființată în 1939 și filială a companiei de stat ROMARM din 2002, a fost inclusă în programul SAFE, inițiat de Ministerul Apărării Naționale. Acest program, anunțat de ministrul Radu Miruță la 13 mai 2026, vizează revitalizarea și retehnologizarea fabricilor vechi de armament din România, inclusiv Sadu, pentru a produce muniție strategică pe teritoriul național. Fără refacerea liniei ferate, transportul produselor se va putea face doar rutier, cu vehicule speciale, o metodă mai puțin eficientă și care ar putea îngreuna livrările, mai ales în contextul creșterii producției și modernizării uzinei.
Un aspect relevant al anchetei îl constituie și rolul actualului administrator special al Uzinei de Armament Sadu, Salvador Viorel Caragea. Fost șef al Poliției Județene Gorj între 2005 și 2015, Caragea, numit de miniștrii Irineu Darău și Radu Miruță, nu a descoperit dispariția celor 4,6 km de șine, nici acum, nici în perioada în care era șef al poliției și ar fi trebuit să aibă cunoștință de astfel de evenimente. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a justificat numirea lui Caragea prin „studiile şi experienţa în poliţie, inginerie, management şi criminalistică”, iar ministrul Apărării, Radu Miruță, a subliniat că acesta „a arestat 17 oameni care furau dintr-o fabrică de armament”, referindu-se la un dosar mai vechi. Cu toate acestea, în cazul dispariției căii ferate, Caragea nu a avut vreo anchetă, deși, teoretic, ar fi trebuit să afle de o eventuală vânzare la fier vechi.
Programul SAFE, în care este inclusă Uzina Sadu, dispune de un buget total de 16,68 miliarde de euro pentru apărare, echipamente cu utilizare duală și infrastructură. Din această sumă, 12,48 miliarde de euro sunt destinate echipamentelor militare, inclusiv modernizării capacităților de producție de muniție. Cel mai mare contract semnat până la 30 mai 2026 a fost de 3,337 miliarde de euro pentru 298 de mașini de luptă ale infanteriei. Reconstruirea sau modernizarea infrastructurii feroviare de la Sadu ar fi crucială pentru valorificarea eficientă a acestor investiții și pentru asigurarea logisticii necesare unei producții strategice de armament. Discrepanțele între declarațiile oficialilor și lipsa documentelor concrete complică eforturile DNA de a stabili responsabilitățile și prejudiciile.
De ce contează
Dispariția căii ferate de la Uzina de Armament Sadu este un caz emblematic pentru modul în care infrastructura strategică a României a fost gestionată în trecut și subliniază vulnerabilitățile sistemului. Într-o perioadă în care România își propune să revitalizeze industria de apărare prin programul SAFE și să devină un producător important de muniție pentru NATO, lipsa unei infrastructuri de transport esențiale poate afecta grav capacitatea de producție și livrare. Investigația DNA este crucială pentru a clarifica cine este responsabil pentru acest prejudiciu și pentru a preveni repetarea unor astfel de situații, asigurând, în același timp, funcționalitatea și securitatea unităților militare strategice.
Pe termen scurt, ancheta DNA va continua să adune probe și să audieze persoanele implicate, inclusiv pe oficialii Consiliului Județean Gorj și pe actualul administrator al uzinei. Rămâne de văzut dacă procurorii vor reuși să identifice documentele lipsă care să ateste legalitatea dezafectării și vânzării, sau dacă vor descoperi dovezi ale unei acțiuni ilegale. Pe termen lung, Uzina Sadu se confruntă cu provocarea de a-și reface infrastructura de transport pentru a-și îndeplini angajamentele din cadrul programului SAFE și a contribui la securitatea națională și regională.
Această situație ridică, de asemenea, întrebări despre supravegherea activelor strategice ale statului și despre responsabilitatea oficialilor în gestionarea acestora.