Industria cărnii și laptelui avertizează asupra blocajului UE
Abatoarele românești, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Industria românească de abatorizare și procesare a laptelui se opune categoric unei vaccinări colective a ovinelor, măsură propusă ca soluție la focarele de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR) care au paralizat deja exporturile de animale vii. Reprezentanții sectorului, printre care Valentin Șoneriu de la Grupul CarmOlimp, avertizează că o astfel de decizie ar bloca exporturile de carne neprocesată termic către Uniunea Europeană pentru o perioadă de până la trei ani, afectând peste 90% din piața de desfacere a abatoarelor românești. „Chestiunea este foarte importantă și urgentă, întrucât poate muri întregul sector dacă se ajunge la vaccinare”, a declarat Șoneriu, subliniind dependența majoră a industriei de piața europeană.
Această poziție comună a fost exprimată la mijlocul lunii iulie 2026, pe fondul extinderii interdicției Comisiei Europene privind exporturile de ovine și caprine vii către țările terțe până la 31 decembrie 2026, decizie motivată de apariția unui focar de PMR în județul Mureș și de riscul ridicat de răspândire. Potrivit Digi24, interdicția se aplică deja exporturilor către statele membre UE. Oierii, prin Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS, au semnalat deja pierderi economice de 128 de milioane de euro din cauza restricțiilor actuale și au solicitat ANSVSA clarificări urgente privind planul de acțiune pentru gestionarea situației, avertizând asupra riscului amânării dialogului cu autoritățile europene până în toamnă, când activitatea Comisiei este redusă.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat pe 8 iulie 2026 instituirea unei carantine interne de 30 de zile pentru ovine și caprine, la nivel național, pentru a izola și combate PMR. Aceste măsuri stricte de urgență au fost aprobate pentru a izola rapid căile de răspândire a virusului, având în vedere că acesta își pierde contagiozitatea în 21 de zile. Pe lângă PMR, ANSVSA a menționat și focarele de Pestă Porcină Africană (PPA), ceea ce denotă o presiune sanitară veterinară semnificativă asupra României. Totuși, industria consideră că vaccinarea în masă ar fi o soluție cu consecințe economice mai grave decât beneficiile sanitare imediate.
Valentin Șoneriu, proprietarul Grupului CarmOlimp, a subliniat că, în cazul unei vaccinări generale, România ar fi forțată să exporte animale vii către state terțe, unde acestea ar fi abatorizate și procesate, pierzând astfel valoarea adăugată. „Alte state vor pune valoare adăugată pe resursa României și vor putea exporta ulterior produsele finite inclusiv pe piața europeană, în timp ce sectorul românesc de abatorizare va pierde cea mai mare parte a pieței sale”, a declarat el, conform News.ro și Digi24. Această situație ar transforma România dintr-un exportator de produse procesate într-un simplu furnizor de materie primă, un scenariu pe care liderii industriei îl consideră inacceptabil. De asemenea, Mihaela Gagea, director general al Grupului Gagea, care activează în creșterea animalelor și abatorizare, a respins ferm ideea vaccinării totale, pledând pentru o strategie pe termen mediu și lung, care să nu distrugă un sector cu un potențial economic uriaș.
Argumentele industriei se bazează pe faptul că România deține aproximativ 20% din efectivul de ovine al Europei, iar abatoarele românești sacrifică anual circa 1 milion de ovine, exportând peste 90% din carnea rezultată pe piața europeană. O interdicție de export de 2-3 ani, impusă de vaccinare, ar duce la prăbușirea afacerilor din sector, așa cum a avertizat Ibrahim El Khalil, managerul Maria Trading, una dintre cele mai mari companii agricole din România. „Ar însemna că nu mai putem beneficia de 90% din piața noastră și, implicit, că un sector întreg – cu rate, angajați etc. – moare, fiind aruncat efectiv la gunoi”, a afirmat El Khalil, a cărui companie deține un abator la Dragalina, în județul Călărași.
Pe lângă impactul asupra exporturilor de carne, reprezentanții industriei de procesare a laptelui avertizează că laptele provenit de la animale vaccinate nu ar putea fi comercializat pe piața europeană. Acest lucru ar obliga procesatorii români să apeleze la importuri pentru a-și asigura materia primă, afectând și mai mult stabilitatea și rentabilitatea sectorului lactatelor. Această îngrijorare este crucială, având în vedere că România, deși are un efectiv mare de ovine, se confruntă cu o industrializare redusă a produselor derivate, ceea ce o face vulnerabilă la astfel de restricții.
Șoneriu a menționat că autoritățile române, inclusiv președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, și viceprim-ministrul Barna Tanczos, au înțeles gravitatea situației și au demonstrat deschidere pentru identificarea unor soluții, având deja numeroase intervenții și demersuri de negociere la nivelul UE. El a subliniat necesitatea continuării și consolidării acestor negocieri, argumentând că „acest sector istoric merită apărat. O țară care nu își valorifică industriile va pierde enorm pe termen lung.” Ca răspuns la această criză, industria intenționează să constituie o organizație care să reprezinte și să apere drepturile crescătorilor și procesatorilor de ovine.
De ce contează
Situația actuală este critică pentru economia rurală a României, având în vedere că sectorul ovin este un pilon important pentru mii de familii. O decizie de vaccinare în masă, fără o strategie compensatorie clară și negociată la nivel european, ar putea distruge capacitatea României de a-și valorifica resursele animale, transformând-o într-un simplu furnizor de materie primă brută. Pierderea accesului la piața UE ar însemna nu doar falimentul abatoarelor și procesatorilor, ci și o lovitură dură pentru crescătorii de ovine, ale căror animale ar deveni invandabile pe piețele profitabile. Este esențial ca autoritățile să găsească o soluție echitabilă care să protejeze atât sănătatea animalelor, cât și interesele economice ale României.
Concluzie Perspectivele imediate includ continuarea negocierilor dintre autoritățile române și Comisia Europeană pentru a găsi o soluție care să permită izolarea focarelor de PMR fără a recurge la vaccinarea în masă. Propunerea industriei de a vaccina doar fermele afectate, evitând astfel restricțiile comerciale extinse, va fi probabil punctul central al acestor discuții. Rămâne de văzut dacă autoritățile europene vor accepta o abordare selectivă, având în vedere riscul de răspândire a bolii. Pe termen lung, este imperativ ca România să dezvolte o strategie coerentă pentru industrializarea și valorificarea superioară a produselor ovine, pentru a reduce dependența de exportul de materie primă și a construi o reziliență economică mai mare în fața crizelor sanitare viitoare.
Între timp, presiunea asupra ANSVSA și a guvernului de a acționa rapid și eficient va crește, mai ales având în vedere pierderile deja înregistrate de oieri.