România, în premieră printre fruntașii UE la absorbție
Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a anunțat, sâmbătă, 11 iulie 2026, că România a înregistrat o creștere spectaculoasă a ratei de absorbție a fondurilor europene în primele șase luni ale anului 2026, sub Guvernul Bolojan, comparativ cu perioada similară a guvernării Ciolacu din 2024. Datele Comisiei Europene, citate de Mureșan pe pagina sa de Facebook, indică o absorbție de 2,3 miliarde de euro, o cifră de aproape opt ori mai mare decât cea înregistrată anterior. „Oare de-asta a fost demis de PSD? Guvernul Bolojan a adus România, în premieră, printre statele fruntașe la absorbția fondurilor europene”, a declarat Siegfried Mureșan.
Analiza prezentată de europarlamentar subliniază o schimbare semnificativă în gestionarea fondurilor de coeziune. La finalul anului 2024, în timpul Guvernului Ciolacu, România se situa sub media Uniunii Europene în privința absorbției fondurilor, cu o rată efectivă, inclusiv prefinanțarea, de doar 2%, comparativ cu media UE de 2,7%. Situația s-a inversat dramatic în primul semestru din 2026, când rata de absorbție a României a atins 24,6%, depășind considerabil media europeană de 17,8%.
În termeni concreți, în anul 2024, Guvernul Ciolacu a reușit o absorbție efectivă, fără prefinanțare, de aproximativ 600 de milioane de euro din fondurile de coeziune nerambursabile, ceea ce echivalează cu o medie lunară de 50 de milioane de euro. Prin contrast, în doar primele șase luni din 2026, Guvernul Bolojan a absorbit 2,3 miliarde de euro, ajungând la o medie de 383 de milioane de euro pe lună. Această evoluție reprezintă o creștere de aproape opt ori a ratei efective de absorbție, un progres notabil care plasează România printre statele fruntașe la nivel european.
Contextul politic în care aceste cifre au fost publicate este esențial. Întrebarea retorică a lui Mureșan, „Oare de-asta a fost demis de PSD?”, face aluzie la recentele schimbări guvernamentale și la tensiunile dintre partidele coaliției. Deși nu există o confirmare oficială directă care să lege performanța absorbției de demiterea Guvernului Bolojan, sugestia europarlamentarului adaugă o dimensiune politică dezbaterii despre eficiența administrării fondurilor europene.
Performanța României la absorbția fondurilor europene a fost istoric un punct slab, țara clasându-se adesea printre ultimele state membre. De exemplu, în exercițiul financiar 2014-2020, România a avut una dintre cele mai scăzute rate de absorbție din UE, sub 50% pentru anumite programe, în timp ce media europeană depășea 80%. Această nouă performanță, dacă se menține, ar putea reprezenta o schimbare de paradigmă, demonstrând o capacitate administrativă îmbunătățită și o mai bună coordonare între instituțiile implicate.
Experți în fonduri europene, precum Dragoș Pîslaru (europarlamentar REPER), au subliniat în trecut importanța unei reforme administrative și a debirocratizării pentru a accelera absorbția. Faptul că România a reușit să depășească media UE, care include țări cu o experiență mult mai vastă în gestionarea fondurilor, este un indicator pozitiv. Totuși, este important de menționat că datele se referă la primele șase luni ale noului exercițiu financiar 2021-2027, o perioadă în care majoritatea statelor membre se află încă în faza de accelerare a implementării proiectelor. Comparativ cu exercițiile anterioare, unde prefinanțarea juca un rol mai mare la început, actualul sistem pune un accent sporit pe cheltuielile efective.
Deși datele prezentate de Siegfried Mureșan sunt încurajatoare, este crucial să se analizeze sustenabilitatea acestei creșteri pe termen lung. Succesul nu depinde doar de viteza cu care se cheltuiesc banii, ci și de calitatea proiectelor implementate și de impactul lor real asupra dezvoltării economice și sociale. Criticii guvernelor anterioare, inclusiv a celui condus de Marcel Ciolacu, au acuzat lipsa de viziune strategică și de capacitate administrativă, ceea ce a dus la întârzieri și la o absorbție ineficientă a fondurilor.
PSD, partidul care l-a demis pe Bolojan, nu a comentat direct acuzațiile lui Mureșan, dar a susținut, în repetate rânduri, că schimbările guvernamentale sunt necesare pentru stabilitatea politică și pentru a asigura o guvernare eficientă. Rămâne de văzut dacă viitorul guvern va reuși să mențină acest ritm accelerat de absorbție și să ducă la bun sfârșit proiectele începute, având în vedere că gestionarea fondurilor europene necesită continuitate și expertiză tehnică.
De ce contează
Creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene are implicații directe și semnificative pentru cetățenii români. Acești bani sunt destinați investițiilor în infrastructură (drumuri, spitale, școli), dezvoltarea IMM-urilor, digitalizare, protecția mediului și crearea de locuri de muncă. O absorbție eficientă înseamnă proiecte finalizate, servicii publice îmbunătățite și o economie mai robustă. Depășirea mediei UE la acest capitol poate îmbunătăți percepția României la nivel european, atrăgând investiții și consolidând poziția țării ca partener credibil în cadrul Uniunii.
Concluzie Performanța remarcabilă a României în primele șase luni ale anului 2026, sub Guvernul Bolojan, în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, marchează un moment potențial de cotitură. Deși întrebarea europarlamentarului Siegfried Mureșan despre motivele demiterii Guvernului Bolojan rămâne deschisă, cifrele Comisiei Europene vorbesc de la sine despre o eficiență administrativă sporită. Provocarea majoră pentru viitorul executiv va fi menținerea acestui ritm de absorbție și asigurarea că fondurile sunt utilizate în mod strategic și transparent pentru a maximiza beneficiile pentru România.
Monitorizarea continuă a implementării proiectelor și adaptarea la cerințele Comisiei Europene vor fi esențiale pentru a transforma acest succes inițial într-o performanță durabilă pe termen lung.