Liga LADPM contestă reținerile din pensii
Un proces de anvergură a fost inițiat de Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari (LADPM) împotriva Guvernului Bolojan, a caselor sectoriale de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, vizând recuperarea sumelor reținute ilegal din pensii sub formă de contribuții la asigurările sociale de sănătate (CASS). Potrivit informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, obiectul acțiunii este „pretenții CASS”, un demers care, conform col. (r) Petrică Dima, președintele LADPM, implică aproximativ 2.000 de părți vătămate.
„Cred că în jur de 2.000 de persoane sunt părți vătămate în proces. S-au constituit părți vătămate în acest dosar împotriva caselor sectoriale, a Guvernului, a ministerului”, a declarat Petrică Dima pentru STIRIPESURSE.RO. Acțiunea în instanță contestă reținerea CASS aplicată pensiilor care depășesc pragul de 3.000 de lei, o măsură pe care LADPM o consideră „ilegală, abuzivă și neconstituțională”.
Argumentul central al pensionarilor militari se bazează pe decizii anterioare ale Curții Constituționale a României (CCR). Petrică Dima a subliniat că există un „probatoriu puternic”, incluzând hotărâri ale CCR din anii 2022 și 2023, care au declarat neconstituțională această reținere a CASS pentru sumele ce depășesc pragul menționat. Această jurisprudență constituie fundamentul speranței lor de a obține câștig de cauză și de a recupera sumele reținute.
Contribuțiile la sănătate din pensii au fost un subiect de dezbatere intensă în România de-a lungul anilor. De exemplu, în 2021, o ordonanță de urgență a Guvernului a reintrodus contribuția la sănătate pentru pensiile mai mari de un anumit prag, măsură contestată vehement de diverse asociații de pensionari. Ulterior, CCR a intervenit, declarând de mai multe ori neconstituționale astfel de rețineri, argumentând că pensiile nu pot fi supuse dublei impozitări, având în vedere că beneficiarii au plătit deja contribuții pe parcursul vieții active. Această situație a creat un precedent juridic favorabil acțiunilor similare, oferind un context solid pentru demersul LADPM.
Președintele LADPM a criticat dur atitudinea statului român față de militarii în rezervă, descriind-o drept „un abuz cras”. El a acuzat casele de pensii sectoriale că „execută ce primesc de la Guvern și de la Parlament”, fără a ține cont de angajamentele inițiale față de militari. „Noi ne-am îndeplinit până la capăt obligațiile, conform jurământului militar, iar statul ne-a mințit. Noi am crezut că, atunci când vom ieși la pensie, vom fi respectați și nu jefuiți, umiliți, îngenuncheați și batjocoriți. E umilitor pentru rezerviștii militari și pensionarii de toate categoriile”, a adăugat Dima, evidențiind un sentiment profund de nedreptate în rândul membrilor ligii.
Un alt punct de tensiune, semnalat de Petrică Dima, este diferența de tratament între pensionarii militari și civili în situațiile de erori administrative. El a menționat că, în cazul civililor, a fost emisă o ordonanță de guvern care îi scutește de obligația de a returna banii acordați eronat din cauza unor funcționari ai statului, în timp ce militarilor li se cere, în continuare, recuperarea unor sume plătite greșit. „Am înțeles că acum vor să recupereze sumele de bani care au fost date greșit cadrelor în rezervă, date din eroarea lor, și nu din greșeala militarului rezervist. Ca la noi, la nimeni!”, a exclamat Dima, subliniind ceea ce el consideră o discriminare flagrantă.
Această problematică nu este singulară în România. Conform datelor Eurostat din 2024, România se numără printre statele membre UE cu o pondere semnificativă a cheltuielilor cu pensiile în PIB, dar și cu o complexitate legislativă mare în sistemul de pensii, ducând adesea la inechități și litigii. Media europeană a cheltuielilor cu pensiile este de aproximativ 12% din PIB, în timp ce în România aceasta a fluctuat, generând presiuni constante asupra bugetului de stat și determinând guvernele succesive să intervină cu măsuri de ajustare, adesea controversate și contestate în instanță.
Un aspect tragic, semnalat de președintele LADPM, este rata mortalității în rândul pensionarilor militari. „Murim 600, 700 de pensionari militari pe lună. În scurt timp, vor scăpa de cei care au făcut aceste contestații în instanță, pentru că vor muri”, a declarat Petrică Dima, exprimând o preocupare gravă privind impactul demografic asupra acestui grup social și sugerând o cursă contra-timp pentru obținerea dreptății.
De ce contează
Acest proces este crucial nu doar pentru cei 2.000 de pensionari militari implicați, ci pentru întregul sistem de pensii și pentru credibilitatea statului român. O decizie favorabilă ar putea genera un precedent important, forțând Guvernul să respecte mai strict deciziile Curții Constituționale și să evite măsuri legislative arbitrare. Pe de altă parte, un eșec al acțiunii ar putea descuraja viitoare inițiative de contestare a deciziilor guvernamentale, lăsând pensionarii vulnerabili în fața unor eventuale abuzuri legislative. Miza este stabilitatea financiară a unei categorii importante de cetățeni și respectarea principiilor statului de drept.
Pe termen scurt, instanțele de judecată vor analiza argumentele LADPM și jurisprudența Curții Constituționale, iar o primă decizie ar putea fi așteptată în lunile următoare. Indiferent de rezultat, este probabil ca procesul să fie contestat la nivelurile superioare de instanță, putând ajunge chiar la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe termen lung, acest litigiu ar putea influența viitoarele reforme ale sistemului de pensii din România, mai ales în contextul presiunilor demografice și bugetare.
De asemenea, ar putea relansa dezbaterea publică privind statutul și drepturile militarilor în rezervă, o categorie adesea neglijată în discursul politic.