PNL urcă, AUR rămâne lider, PSD pierde teren
Criza politică prelungită din ultimele două luni, care a marcat scena românească, a reconfigurat semnificativ nu doar raporturile de forță dintre partide, ci și percepția publică asupra principalilor lideri. Cel mai recent Barometru Poll/Int România, realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, relevă schimbări notabile în clasamentul încrederii și intenției de vot. Ilie Bolojan, premierul în exercițiu, înregistrează cea mai mare creștere a încrederii, un fenomen remarcabil într-un context de instabilitate, în timp ce Partidul Național Liberal (PNL) a cunoscut o ascensiune spectaculoasă în intenția de vot.
Potrivit analizei ARP, PNL este „câștigătorul net” al acestei perioade, atrăgând votanți anterior nehotărâți și alegători de la partide mai mici, inclusiv USR și REPER. Această evoluție subliniază capacitatea PNL de a mobiliza electoratul într-un moment de criză, aspect confirmat și de o creștere generală a interesului pentru participarea la vot, de la 48% în aprilie la 54,9% în iulie 2026, pentru cei care declară „foarte probabil” să voteze. „La nivelul liderilor, Ilie Bolojan a câștigat semnificativ în încredere ajungând la 29,5% încredere”, sintetizează autorii cercetării, un salt de la 21,8% în aprilie. Această creștere îl poziționează pe Bolojan pe locul al doilea în clasamentul încrederii, după George Simion de la AUR.
În clasamentul intenției de vot pentru alegerile parlamentare, AUR își menține prima poziție cu 36,4%, înregistrând o ușoară creștere de 0,6 puncte procentuale față de aprilie. PNL urcă de la 14,2% la 22,4%, un avans de 8,2 puncte procentuale, depășind Partidul Social Democrat (PSD), care este cotat cu 17,9% (o creștere de 0,7 puncte procentuale). USR scade de la 11,2% la 10,5%, iar SOS România înregistrează o scădere semnificativă, de la 6% la 2,9%. Partidele mici, în general, pierd teren în favoarea celor mari, un efect al mobilizării electorale generate de criză, similar unei campanii electorale scurte, după cum notează ARP.
La capitolul încredere în lideri politici, George Simion conduce cu 35%, consolidându-și poziția față de aprilie (31,3%). Ilie Bolojan, pe locul al doilea, atinge 29,5%, o creștere de 7,7 puncte procentuale. Dominic Fritz, primarul Timișoarei, înregistrează și el un avans important, de la 13,4% la 20,1%, ocupând poziția a patra. În schimb, Nicușor Dan, președintele României, rămâne la același nivel de încredere, 24,2%, la fel ca în aprilie, după doar un an de mandat. Sorin Grindeanu, președintele PSD, stagnează la 14,1%. Această stagnare a șefului statului la un nivel considerat „destul de redus” de către autori, în ciuda expunerii publice intense, este o observație cheie a studiului, menționând că primește susținere în egală măsură de la votanți PNL, USR și o parte din PSD.
Notorietatea liderilor politici, deși diferă de încredere, arată o recunoaștere largă a figurilor centrale. George Simion este cel mai cunoscut, cu 97,3% dintre respondenți declarând că au auzit de el. Nicușor Dan urmează îndeaproape cu 96,8%, iar Ilie Bolojan completează podiumul cu 95,1%. Sorin Grindeanu este cunoscut de 87%, iar Dominic Fritz de 79,6%. Aceste cifre demonstrează că, deși notorietatea este ridicată, aceasta nu se traduce automat în încredere, diferențele fiind mult mai pronunțate la capitolul percepție pozitivă.
Analiza pe bazine electorale scoate în evidență susținerea diferențiată a liderilor. Ilie Bolojan se bucură de o încredere covârșitoare în rândul votanților USR (90,5%) și PNL (77,4%), dar înregistrează o neîncredere de 76,8% în electoratul AUR. Nicușor Dan are încredere de 54,7% printre votanții PNL și 41,1% printre cei ai USR, dar doar 6% în rândul votanților AUR. George Simion este susținut de 82,5% dintre votanții AUR și de 28,9% dintre votanții PSD, indicând o posibilă complementaritate a bazinelor electorale AUR și PSD, care ar putea forma un bloc electoral considerabil, conform ARP.
În ceea ce privește responsabilitatea pentru criza politică, percepția publică este fragmentată. 21,7% dintre respondenți indică PSD, iar 21,4% consideră că toți actorii sunt responsabili în mod egal. Premierul Ilie Bolojan este indicat de 15,7%, iar președintele Nicușor Dan de 14,8%. Această distribuție arată că nu există un „vinovat net” în ochii publicului, fiecare segment electoral având propria interpretare a situației. În plus, 33,7% dintre respondenți cred că Nicușor Dan „nu a avut un plan și doar a reacționat la evenimente” în timpul crizei, în timp ce 19% îl văd ca fiind neutru și mediator.
Legat de soluțiile pentru ieșirea din criză, alegerile anticipate sunt preferate de 33,2% dintre respondenți, în special de votanții AUR (49,3%). Refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR este susținută de 11,4%, iar un guvern tehnocrat de 11,3%. Este notabil că aproape un sfert dintre respondenți (23,8%) declară că nu știu ce soluție ar fi cea mai bună, iar majoritatea (56,1%) consideră că niciunul dintre numele vehiculate pentru funcția de premier nu este potrivit. Aceasta indică o lipsă de opțiuni clare și o incertitudine semnificativă în rândul electoratului. Metodologia sondajului a inclus un eșantion de 1.774 de respondenți (18+), cu o eroare statistică de 2,8%, utilizând o metodă mixtă CATI și CAWI.
De ce contează
Aceste date sunt cruciale pentru înțelegerea dinamicii politice românești actuale. Creșterea spectaculoasă a PNL și a premierului Ilie Bolojan sugerează o consolidare a dreptei liberale, în timp ce menținerea poziției AUR indică o persistență a sentimentului anti-sistem. Stagnarea președintelui Nicușor Dan și a liderului PSD, Sorin Grindeanu, ar putea semnala o nevoie de reevaluare a strategiilor acestora. Fragmentarea responsabilității pentru criză și lipsa unei soluții clare preferate pentru depășirea ei relevă o societate divizată și o clasă politică percepută ca fiind ineficientă în gestionarea situațiilor dificile. Aceste tendințe vor influența decisiv viitoarele alianțe și rezultatele electorale, redefinind peisajul politic românesc.
În concluzie, Barometrul Poll/Int România din iulie 2026 subliniază o reașezare a sistemului de partide și a bazinelor electorale în România. PNL se afirmă ca principal beneficiar al crizei, iar AUR își menține avansul, în timp ce PSD se confruntă cu provocarea de a-și conserva capitalul electoral între aceste două blocuri. Partidele mici pierd influență, iar USR riscă să piardă votanți în favoarea PNL. Incertitudinea privind soluțiile pentru criza politică și lipsa unui nume de premier care să convingă majoritatea indică o perioadă de tranziție și căutări. Următoarele luni vor fi esențiale pentru a vedea dacă aceste tendințe se vor consolida sau dacă vor apărea noi dinamici, în special în contextul unei posibile „fuziuni” a electoratelor PSD și AUR, care ar putea crea un bloc electoral puternic și ar putea schimba echilibrele politice pe termen lung, așa cum anticipează ARP.
Monitorizarea evoluției încrederii și a intenției de vot va fi vitală pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă politica românească.