Criza politică din România, opera SRI? Analiza lui Dennis Deletant

Istoricul britanic Dennis Deletant, o autoritate recunoscută în istoria României, a declarat recent, într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova, că actuala criză politică din țară este orchestrată de Serviciul Român de Informații (SRI). Această acuzație gravă vine în contextul lipsei unei lustrații reale după căderea comunismului, fapt ce a permis vechilor structuri să-și mențină influența și, în prezent, să opereze fără un control civil sau politic eficient, așa cum ar fi normal într-o democrație.

Potrivit lui Deletant, situația actuală nu doar subminează fundamentele democratice ale României, dar și avantajează interesele Rusiei, prin destabilizarea internă a țării. O consecință directă a acestei instabilități este riscul major de a pierde cele 20 de miliarde de euro alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza absenței unui guvern cu puteri depline, capabil să îndeplinească jaloanele necesare până la termenul limită de 30 august 2026. "Impresia mea este că noul guvern (Guvernul Veștea, n.red.) este condus de SRI din România, toată criza asta din România e opera SRI", a afirmat Deletant, subliniind continuitatea anumitor "elemente comuniste" în serviciile secrete post-decembriste.

Deletant, autorul celei mai apreciate Istorii a României (1998) și al unor lucrări esențiale despre comunism și Securitate, a criticat deschis implicarea președintelui Nicușor Dan, acuzându-l că "a favorizat prea mult PSD" și s-a amestecat "prea avid" în sistemul electoral și de guvernare. O critică notabilă adusă președintelui se referă la nepublicarea raportului promis privind anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Istoricul a declarat că în deturnarea acestor alegeri nu au fost implicați doar actorii ruși, ci și "mulți români". Această lipsă de transparență, în opinia sa, este o dovadă a deficitului democratic din România.

Într-un interviu anterior din iulie 2024, pentru G4Media și Info Sud-Est, Deletant a reiterat că serviciile secrete românești au devenit "incontrolabile" și că puterea civilă, inclusiv Parlamentul, nu mai exercită o supraveghere reală asupra lor. El a comparat situația cu cea din Statele Unite, unde "comisii ale Congresului american spre exemplu verifică rapoartele serviciilor de informații", o practică absentă în România. Deletant a mai arătat că, deși există rapoarte ocazionale despre activitatea SRI, parlamentarii nu au acces nici măcar la un rezumat al acestora. Această problematică a fost semnalată încă din 2007, când Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa i-a solicitat istoricului să discute cu șefii serviciilor românești, îngrijorați de lipsa controlului.

Deletant a subliniat că "în România nu a avut loc o adevărată lustrație după căderea comunismului", o deficiență majoră comparativ cu alte țări est-europene. Această lipsă de epurare a permis persistența unor mentalități și structuri vechi. De asemenea, a amintit de problemele sistemice, precum corupția din politică și serviciile de informații, impostura intelectuală (exemplificată prin plagiatele tezelor de doctorat) și hărțuirea jurnaliștilor de investigații. Legăturile dintre "bogătașii de azi" și averile fostei Securități, care au pus bazele unor imperii financiare, reprezintă un alt aspect criticat de istoric, care a menționat că Banca Națională a României refuză accesul la arhivele relevante pentru a investiga aceste conexiuni.

Comentariile publice la adresa declarațiilor lui Deletant reflectă o divizare. Unii utilizatori susțin analiza istoricului, afirmând că "sunt adevăruri clare, de necontestat" și că "SRI este cel care a fost cu ideea depunerii moțiunii de cenzură de PSD împreună cu AUR, pentru răsturnarea guvernului Bolojan, folosindu-l ca vehicul de legătură pe președintele Nicușor Dan." Alții, însă, pun sub semnul întrebării capacitatea lui Deletant de a dovedi aceste acuzații, sugerând că ar trebui să fie dat în judecată. Există și voci care susțin că Nicușor Dan a fost "învins" de sistem încă înainte de a-și începe mandatul, fiind doar o "marionetă tristă a Sistemului", iar deciziile sale au fost influențate de interesele subterane. Unii utilizatori merg chiar mai departe, afirmând că "România oficial NU MAI ESTE UN STAT DE DREPT!", citând anularea alegerilor fără explicații și "interfața brutală a justiției în viața unui partid".

Deletant, cetățean român din 2022 și profesor emerit la University College London, a fost decorat de Regina Elisabeta a II-a, precum și de președinții Emil Constantinescu și Klaus Iohannis, pentru contribuțiile sale academice și civice. A primit titlul de Doctor Honoris Causa de la cinci universități românești, cel mai recent în mai 2024 de la Universitatea "Ovidius" din Constanța. Aceste distincții subliniază credibilitatea și respectul de care se bucură în mediul academic și cultural românesc și internațional.

Un aspect controversat, menționat în comentarii, dar fără a fi detaliat în interviu, este respingerea vehementă a ideii unirii Republicii Moldova cu România de către Deletant, criticată de unii ca fiind în acord cu interesele Rusiei și Ungariei. Această observație, deși tangențială la tema principală a crizei politice, indică complexitatea percepțiilor asupra pozițiilor istoricului.

Analiza lui Deletant, în ansamblul ei, sugerează că România se confruntă cu o criză sistemică profundă, nu doar politică, alimentată de o lipsă cronică de transparență și control democratic asupra unor instituții cheie. Această vulnerabilitate internă, combinată cu riscuri economice majore și influențe externe, plasează țara într-o poziție delicată pe scena europeană.

De ce contează

Declarațiile lui Dennis Deletant sunt esențiale pentru înțelegerea profundă a mecanismelor din spatele crizei politice actuale din România. Ele scot în evidență o problemă structurală persistentă – lipsa controlului democratic asupra serviciilor secrete și consecințele absenței unei lustrații reale după 1989. Pierderea potențială a miliardelor de euro din PNRR ar afecta direct cetățenii prin blocarea investițiilor în infrastructură, sănătate și educație. Mai mult, o Românie destabilizată intern devine o țintă mai ușoară pentru influențe externe ostile, punând în pericol parcursul său euro-atlantic și securitatea regională.

În concluzie, afirmațiile istoricului britanic deschid o dezbatere critică asupra statului de drept și a democrației în România. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului, în special Parlamentul și Președinția, vor aborda public și transparent aceste acuzații grave privind implicarea SRI și lipsa controlului civil. Viitorul politic al României depinde de capacitatea de a consolida mecanismele democratice și de a asigura o responsabilitate reală a tuturor actorilor implicați.

Întrebările despre raportul alegerilor anulate din 2024 și despre transparența activității serviciilor secrete rămân deschise, cerând răspunsuri clare și acțiuni concrete pentru a restabili încrederea publicului și a asigura stabilitatea țării.