Dennis Deletant: Criza politică din România, 'opera SRI'

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Istoricul britanic Dennis Deletant susține că actuala criză politică din România este "opera SRI" și o consecință a lipsei de lustrație post-comunistă și a controlului civil asupra serviciilor secrete. El a criticat președintele Nicușor Dan pentru favorizarea PSD și amestecul în sistemul electoral, precum și pentru nepublicarea raportului privind alegerile din 2024. Deletant avertizează că această criză vulnerabilizează România, favorizându-l pe Putin și riscând pierderea fondurilor PNRR.

EN

Brief

British historian Dennis Deletant claims Romania's current political crisis is the "work of the SRI" (Romanian Intelligence Service), stemming from a lack of post-communist lustration and civil oversight. He criticized President Nicușor Dan for favoring the PSD and interfering in the electoral system, as well as for not publishing a report on the 2024 elections. Deletant warns that this crisis destabilizes Romania, benefits Putin, and risks the loss of PNRR funds.

Dennis Deletant: Criza politică din România, 'opera SRI'
Sursa foto: ziare.com

Controlul civil asupra serviciilor secrete, inexistent

Istoricul britanic Dennis Deletant, o autoritate recunoscută în istoria României post-comuniste, a declarat recent, într-un interviu acordat Europa Liberă Moldova, că actuala criză politică din România este "opera Serviciului Român de Informații (SRI)". Potrivit lui Deletant, această situație este o consecință directă a lipsei unei lustrații autentice după căderea comunismului și a absenței unui control civil sau politic eficient asupra serviciilor secrete din țară. "Impresia mea este că noul guvern (Guvernul Veștea, n.red.) este condus de SRI din România, toată criza asta din România e opera SRI," a afirmat istoricul, subliniind că această concluzie derivă din studierea evoluției României de la Revoluție încoace și din analiza trecutului actorilor implicați.

Această perspectivă critică asupra influenței serviciilor de informații nu este nouă pentru Deletant. Într-un interviu din iulie 2024 pentru G4Media și Info Sud-Est, el arăta că serviciile secrete din România au devenit "incontrolabile" și că nu mai există nicio putere civilă sau parlamentară asupra lor. Această lipsă de control este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România, alături de corupția politică și impostura intelectuală, manifestată prin plagiatele tezelor de doctorat și hărțuirea jurnaliștilor de investigații. Deletant a adăugat că marea neșansă a României a fost preluarea puterii de către comuniști după 1989, ceea ce a împiedicat o reformă reală și o schimbare de sistem.

Un alt punct central al criticilor lui Deletant vizează rolul președintelui Nicușor Dan, pe care îl acuză că "a favorizat prea mult PSD" și s-a amestecat "prea avid" în sistemul electoral și de guvernare. Deletant consideră că această atitudine a contribuit la destabilizarea politică și la scăderea vertiginoasă a PSD în opțiunile electoratului. De asemenea, istoricul a criticat faptul că raportul promis de președinte Dan, referitor la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, nu a fost încă publicat. Deletant a menționat că în deturnarea acestor alegeri nu au fost implicați doar rușii, ci și "mulți români", adăugând că "România nu are o adevărată transparență democratică încă".

Conform lui Deletant, criza actuală favorizează îndeosebi interesele lui Vladimir Putin, deoarece România este vulnerabilizată, mai ales prin prisma riscului de a pierde cele 20 de miliarde de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul limită de 30 august pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR este amenințat de lipsa unui guvern cu puteri depline. Această situație subliniază impactul direct al instabilității politice asupra dezvoltării economice și a relațiilor externe ale României, un aspect crucial într-un context geopolitic tensionat.

Deletant a exemplificat lipsa controlului asupra serviciilor secrete prin comparație cu alte state democratice. "Sunt comisii ale Congresului american spre exemplu care verifică rapoartele serviciilor de informații, dar în România nu există așa ceva," a explicat el. Chiar dacă există rapoarte despre activitatea SRI, parlamentarii români nu au voie să vadă nici măcar un rezumat al acestora. Istoricul a relatat o experiență personală din 2007, când Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa i-a cerut să discute cu șefii serviciilor românești din cauza îngrijorărilor privind lipsa controlului. Deși a putut examina structura rapoartelor, Deletant a constatat că problema a persistat, subliniind diferența dintre a avea o lege și a o aplica. Această lipsă de încredere a fost un factor care a întârziat aderarea României la NATO până în 2004, din cauza reticenței americanilor.

Dennis Deletant, autorul celei mai apreciate Istorii a României (publicată în 1998) și al unor lucrări fundamentale despre comunismul și Securitatea din România, a documentat și publicat pe teme precum regimul Ion Antonescu, Holocaustul și antisemitismul. El este membru al Centrului pentru Studii Avansate în problema Holocaustului și al Woodrow Wilson Center, fiind implicat în structurile decizionale ale Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” și al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Deletant a fost, de asemenea, co-fondator al Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet. Recunoașterea sa internațională include Ordinul Imperiului Britanic (1995), Ordinul „Pentru Merit” (2000) și „Steaua României” (2016). În 2022, a devenit cetățean român, iar în mai 2024 a primit titlul de Doctor Honoris Causa de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, al cincilea titlu de acest gen de la universități românești.

De ce contează

Afirmațiile lui Dennis Deletant sunt cruciale pentru înțelegerea profundă a mecanismelor care subminează democrația românească și stabilitatea sa. Lipsa controlului civil asupra serviciilor secrete și influența acestora în viața politică pot duce la decizii netransparente și la o guvernare deficitară, afectând încrederea publică și parcursul european al României. Pierderea fondurilor PNRR, o consecință directă a instabilității politice, ar avea un impact economic devastator, frânând modernizarea infrastructurii și reformele esențiale. De asemenea, persistența temelor nerezolvate din trecutul comunist și lipsa unei lustrații reale continuă să genereze vulnerabilități sistemice, cu implicații directe pentru securitatea națională și regională.

În contextul actual, cu tensiuni geopolitice crescute și o criză politică internă prelungită, devine imperativă o dezbatere publică transparentă și o acțiune concretă pentru a asigura un control democratic real asupra serviciilor de informații. Întrebarea fundamentală rămâne cum poate România să reconcilieze necesitatea securității naționale cu principiile transparenței și responsabilității democratice. Fără o lustrație credibilă și un mecanism eficient de supraveghere, influența serviciilor ar putea continua să submineze instituțiile democratice, perpetuând o stare de incertitudine și vulnerabilitate.

Rămâne de văzut dacă apelurile repetate ale unor personalități precum Dennis Deletant vor genera schimbările necesare pentru consolidarea statului de drept în România.