Proiecții demografice sumbre atenuate de migrație
Populația rezidentă a României este proiectată să scadă la 15,633 milioane de persoane până în anul 2080, o reducere semnificativă de 3,410 milioane (-17,9%) față de cele 19,043 milioane înregistrate la 1 ianuarie 2025, conform celor mai recente proiecții ale Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri, 10 iulie 2026, cu ocazia Zilei Mondiale a Populației. Cu toate acestea, președintele INS, Tudorel Andrei, a declarat că migrația internațională a reușit să stabilizeze populația României în jurul valorii de 19 milioane de locuitori, contracarând parțial sporul natural negativ.
Această stabilizare este atribuită creșterii economice din ultimii ani, care a atras forță de muncă din țări asiatice și a stimulat revenirea românilor din străinătate, conform lui Tudorel Andrei. „Creșterea economică este cea care determină în mod direct evoluția populației rezidente pe cele două componente, atât prin numărul de copii născuți, prin sporul natural, dar mai ales prin migrația internațională”, a explicat șeful INS la evenimentul „Populația în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populației și 167 de ani de statistică oficială în România”.
Datele INS pentru 1 ianuarie 2025 indică o populație rezidentă de 19,043 milioane de locuitori, dintre care 51,5% trăiesc în mediul urban, iar populația feminină reprezintă 51,2% (9,752 milioane de persoane). Comparativ cu 1 ianuarie 2024, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a adâncit: populația tânără (0-14 ani) a scăzut cu 92.200 de persoane, reprezentând 15,4% din total, în timp ce populația vârstnică (65 ani și peste) a crescut de la 20% la 20,3% (+45.100 persoane) în decurs de un an. Vârsta medie a populației rezidente a atins 42,8 ani la 1 ianuarie 2025, iar indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81 (la 1 ianuarie 2005) la 131,3 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere (la 1 ianuarie 2025).
Proiecțiile pentru 2080 arată o continuare a acestor tendințe: ponderea populației tinere va scădea la 13,7%, a celei adulte (15-64 ani) la 60,4%, iar a celei vârstnice va crește la 25,9% din total. Tudorel Andrei a subliniat că prognozele instituțiilor internaționale indicau anterior o populație de aproximativ 18 milioane de locuitori pentru România în jurul anului 2030, însă migrația internațională a încetinit acest ritm de declin. El a avertizat că sporul natural va rămâne negativ pe termen scurt și mediu, iar schimbarea acestei tendințe este extrem de dificilă.
Președintele INS a mai atras atenția asupra dezechilibrelor demografice, nu doar la nivel național, ci și regional, menționând că există județe cu o populație mai mică decât în 1948. Regiunea de dezvoltare Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea la 1 ianuarie 2025 cel mai mare număr de locuitori (16,9% din populația rezidentă), în timp ce Regiunea Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) se situa la polul opus (8,8%). Regiunea București-Ilfov este cea mai urbanizată, cu 85,6% din populație locuind în orașe și municipii.
Sporul natural al populației a rămas negativ în 2025, cu un deficit de -104.100 persoane, o tendință observată în toate regiunile țării. Cele mai mari valori negative s-au înregistrat în Sud-Muntenia (-21.400 persoane), Sud-Est (-16.900), Nord-Est (-15.600) și Sud-Vest Oltenia (-14.400), în timp ce București-Ilfov a avut cel mai mic spor negativ (-7.300).
În contextul european, România ocupă locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al populației rezidente la 1 ianuarie 2025, conform Eurostat. Germania conduce clasamentul cu 83,577 milioane de locuitori, în timp ce Malta se află la coada listei cu 574.300 de locuitori. La nivel global, Divizia de Populație a ONU estima la 1 iulie 2023 o populație de 8,1 miliarde de locuitori, cu India (1,438 miliarde) și China (1,422 miliarde) ca cele mai populate țări. Proiecțiile ONU sugerează că populația lumii va atinge un vârf de aproximativ 10,3 miliarde la mijlocul anilor 2080, urmând apoi să scadă treptat.
De ce contează
Declinul demografic și îmbătrânirea populației României au implicații profunde pentru societate și economie. O populație activă în scădere pune presiune pe sistemele de pensii și sănătate, necesitând reforme urgente pentru a asigura sustenabilitatea. Reducerea populației tinere afectează piața muncii și potențialul de inovare, în timp ce dezechilibrele regionale pot agrava disparitățile economice și sociale. Migrația, deși vitală pentru stabilizarea numerică, nu rezolvă integral problema îmbătrânirii și necesită strategii integrate de integrare a noilor veniți și de sprijinire a natalității autohtone. Fără măsuri coerente, România riscă o criză demografică cu efecte ireversibile.
În ciuda eforturilor de stabilizare prin migrație, sporul natural negativ rămâne o provocare majoră pe termen lung. Experții demografi subliniază că o comparație cu populația din 1989 (23 de milioane) este inadecvată, având în vedere politicile coercitive de atunci. Problema reală constă în dezechilibrele structurale pe grupe de vârstă și la nivel regional. Viitorul demografic al României depinde de capacitatea autorităților de a implementa politici publice eficiente care să încurajeze natalitatea, să gestioneze migrația calificată și să ofere condiții de viață și muncă atractive pentru tineri, atât pentru cei din țară, cât și pentru românii din diaspora.
Fără aceste măsuri, declinul proiectat până în 2080 ar putea deveni o realitate cu consecințe socio-economice grave.