ANAF a descoperit un prejudiciu semnificativ din streaming
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au descoperit o schemă complexă de evaziune fiscală în industria artelor marțiale mixte (MMA) din România, generând un prejudiciu estimat la 26,36 milioane de lei. Potrivit raportului ANAF, transmis joi, 9 iulie 2026, o companie care oferea transmisiuni online de gale MMA ar fi ascuns venituri substanțiale, neînregistrându-le în contabilitatea oficială și, implicit, evitând plata taxelor către bugetul de stat. Acest caz subliniază o problemă tot mai acută în economia digitală, unde veniturile din conținut online sunt adesea dificil de monitorizat.
Schema de evaziune implica vânzarea de abonamente, coduri de acces și ID-uri necesare pentru vizionarea galelor pe platforme de streaming, un serviciu pentru care peste 30.000 de abonați plăteau lunar. Sumele încasate erau considerabile, însă o parte importantă a acestora nu ar fi fost declarată. Potrivit surselor citate de HotNews, mecanismul nu se limita doar la veniturile din transmisiuni sportive, ci includea și comisioane nedeclarate din promovarea și afilierea cu platforme de jocuri de noroc. Persoanele interesate de evenimentele MMA erau direcționate către site-uri de pariuri și cazinouri online, generând venituri suplimentare, de asemenea, nedeclarate.
Pentru a complica urmărirea fluxurilor financiare și a ascunde obligațiile fiscale, mecanismul ar fi fost administrat prin intermediul a trei firme diferite, toate controlate de aceiași asociați. Această fragmentare a activităților între mai multe entități juridice este o tactică des întâlnită în cazurile de evaziune fiscală, menită să îngreuneze controalele și să disperseze responsabilitățile. În calculul prejudiciului de 26,36 milioane de lei, inspectorii DGAF au inclus atât sumele provenite din abonamentele și accesul la transmisiuni, cât și veniturile obținute din afilierea cu platformele de jocuri de noroc și din organizarea evenimentelor, conform Digi24.
Deși ANAF nu a dezvăluit numele companiei sau al persoanelor implicate, instituția a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală. Această decizie indică faptul că verificările fiscale pot fi urmate de o anchetă penală, potențial cu acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Cazul este similar cu alte investigații recente în sectorul digital, unde autoritățile încearcă să adapteze legislația și metodele de control la noile modele de afaceri. De exemplu, în 2023, ANAF a intensificat verificările în rândul influencerilor și creatorilor de conținut online, descoperind nereguli semnificative privind declararea veniturilor din publicitate și sponsorizări.
Situația reflectă o provocare mai largă la nivel european. Potrivit unui raport Eurostat din 2024, economia digitală contribuie cu peste 15% la PIB-ul Uniunii Europene, dar complexitatea tranzacțiilor online și natura transfrontalieră a multor servicii fac dificilă colectarea eficientă a taxelor. Statele membre, inclusiv România, se confruntă cu necesitatea de a moderniza cadrul legislativ și instrumentele de control pentru a combate evaziunea fiscală în acest domeniu. Uniunea Europeană a propus directive precum DAC7 (Directiva privind cooperarea administrativă), care vizează schimbul automat de informații între statele membre pentru vânzătorii de pe platforme digitale, tocmai pentru a preîntâmpina astfel de situații.
Autoritățile române au precizat că vor continua controalele în zona conținutului multimedia distribuit online. Streamingul, abonamentele digitale și veniturile din promovare pot genera sume importante, dar trebuie declarate la fel ca în orice altă activitate comercială. Această poziție fermă a ANAF este esențială pentru asigurarea echității fiscale și pentru a descuraja practicile evazioniste într-un sector în plină expansiune. Fără o fiscalizare corectă, statul pierde resurse importante care ar putea fi folosite pentru servicii publice, iar concurența loială este afectată.
De ce contează
Acest caz de evaziune fiscală în industria MMA din România este relevant din mai multe motive. În primul rând, el evidențiază vulnerabilitățile sistemului fiscal românesc în fața noilor modele de afaceri digitale și necesitatea adaptării continue a legislației. În al doilea rând, un prejudiciu de peste 26 de milioane de lei reprezintă o sumă considerabilă, care ar fi putut contribui la bugetul de stat pentru finanțarea sănătății, educației sau infrastructurii. În cele din urmă, combaterea evaziunii fiscale în acest sector trimite un mesaj clar că nicio activitate economică, indiferent de natura sa digitală, nu este scutită de obligațiile fiscale, promovând astfel o concurență loială și responsabilitate fiscală.
Pe viitor, este de așteptat ca ANAF să intensifice verificările în rândul companiilor care operează în mediul online, în special cele cu venituri semnificative din abonamente, streaming și publicitate digitală. Colaborarea cu organele de urmărire penală va deveni o practică standard pentru a descuraja astfel de scheme. De asemenea, având în vedere complexitatea cazului, ar putea fi necesare modificări legislative care să clarifice modul de fiscalizare a veniturilor din activitățile digitale și să faciliteze monitorizarea acestora.
Rămâne de văzut dacă acest caz va duce la o reformă mai amplă în modul în care România abordează fiscalitatea economiei digitale, asigurând o colectare mai eficientă a taxelor și o concurență echitabilă pentru toți actorii de pe piață.