România primește 14,3 milioane euro din UE pentru inundațiile din 2025

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Parlamentul European a aprobat marți, 7 iulie 2026, un ajutor de 14,34 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru România, destinat acoperirii costurilor generate de inundațiile severe din primăvara anului 2025. Sprijinul vizează refacerea infrastructurii și a serviciilor publice, cu un accent special pe reconstrucția Salinei Praid, a cărei importanță strategică a fost recunoscută printr-un amendament adoptat. Decizia face parte dintr-un pachet mai larg de 144,1 milioane de euro acordat Spaniei și Ciprului pentru dezastre naturale.

EN

Brief

The European Parliament approved on Tuesday, July 7, 2026, a 14.34 million euro aid package from the EU Solidarity Fund for Romania, aimed at covering costs from severe floods in spring 2025. The support focuses on rebuilding infrastructure and public services, with a special emphasis on the reconstruction of the Praid Salt Mine, whose strategic importance was recognized through an adopted amendment. This decision is part of a larger 144.1 million euro package granted to Spain and Cyprus for natural disasters.

România primește 14,3 milioane euro din UE pentru inundațiile din 2025
Sursa foto: digi24.ro

Sprijin european pentru Salina Praid și comunitățile afectate

Parlamentul European a aprobat marți, 7 iulie 2026, alocarea unui ajutor financiar de 14,34 milioane de euro pentru România, ca parte a unui pachet mai amplu din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) destinat Spaniei, României și Ciprului. Această sumă este menită să acopere o parte din costurile semnificative generate de inundațiile severe care au lovit România în primăvara anului 2025. "Adoptarea acestui amendament transmite un mesaj politic puternic: Europa este solidară cu România și cu oamenii din zona afectată," a declarat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, subliniind importanța sprijinului european.

Decizia a fost luată cu o majoritate covârșitoare de 642 de voturi pentru, 13 împotrivă și o abținere, demonstrând un consens larg la nivel european. Din suma totală de 144,1 milioane de euro mobilizată de FSUE, Spania va primi cea mai mare parte, 120,55 milioane de euro, pentru a face față secetei, valurilor de caniculă și incendiilor forestiere din vara anului 2025. Ciprul va beneficia de 9,21 milioane de euro pentru refacerea după incendiile de vegetație din iulie 2025, care au afectat regiunile Limassol și Paphos și au provocat moartea a două persoane, distrugând aproape 900 de proprietăți.

Fondurile alocate României sunt destinate finanțării măsurilor de intervenție și refacere post-dezastru. Acestea includ reconstrucția infrastructurii esențiale și a serviciilor publice, curățarea zonelor afectate, asigurarea de locuințe temporare pentru persoanele evacuate, precum și serviciile de salvare și alte măsuri urgente de redresare. Potrivit Parlamentului European, inundațiile din mai și iunie 2025, cauzate de precipitații abundente, au provocat pagube importante în mai multe regiuni ale țării.

Unul dintre obiectivele cele mai afectate a fost mina de sare Praid, unde inundațiile au compromis infrastructura critică și au cauzat întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică. În acest context, Parlamentul European a adoptat un amendament inițiat de Victor Negrescu, susținut de 39 de eurodeputați din diverse state membre și grupuri politice, inclusiv majoritatea europarlamentarilor români. Acest amendament solicită Comisiei Europene să colaboreze îndeaproape cu autoritățile române pentru reconstrucția rapidă a Salinei Praid și a comunităților adiacente, recunoscând importanța strategică a acesteia pentru economia regională, ocuparea forței de muncă, turism, sănătate publică, infrastructura critică și gestionarea resurselor de apă.

Pe lângă sprijinul direct, Parlamentul European a cerut mobilizarea tuturor instrumentelor financiare europene relevante și utilizarea flexibilităților disponibile în cadrul politicii de coeziune. De asemenea, s-au solicitat identificarea unor mecanisme suplimentare de solidaritate pentru sprijinirea lucrătorilor și a regiunii afectate. Această abordare subliniază nu doar necesitatea unei intervenții imediate, ci și un angajament pe termen lung pentru reziliența zonelor calamitate.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, înființat în 2002, reprezintă principalul instrument al UE pentru a sprijini statele membre afectate de dezastre naturale majore. De la crearea sa, fondul a mobilizat peste 10 miliarde de euro pentru 147 de dezastre, dintre care 127 au fost dezastre naturale și 20 au reprezentat urgențe de sănătate publică, beneficiind 25 de state membre și șase țări aflate în proces de aderare. Acest istoric demonstrează angajamentul constant al UE de a oferi asistență în situații de criză.

Contextul acestor inundații severe din 2025 se înscrie într-o tendință globală de creștere a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, amplificate de schimbările climatice. Potrivit Parlamentului European, sezonul incendiilor forestiere din 2025 a fost cel mai distructiv înregistrat vreodată în Uniunea Europeană, indicând o vulnerabilitate crescută la nivel continental. În România, inundațiile din 2025 au subliniat deficiențele în sistemele de prevenție și management al apelor, aspecte care necesită investiții continue și strategii integrate, alături de sprijinul european.

De ce contează

Acest ajutor european de 14,34 milioane de euro este crucial pentru România, oferind o gură de oxigen în eforturile de reconstrucție după inundațiile devastatoare din 2025. Dincolo de suma în sine, decizia Parlamentului European, în special prin includerea amendamentului privind Salina Praid, demonstrează o recunoaștere a importanței strategice a obiectivelor afectate și a nevoii de sprijin țintit. Fondurile vor contribui direct la refacerea infrastructurii esențiale și la susținerea comunităților locale, având un impact pozitiv asupra economiei regionale, turismului și sănătății publice. Este un semnal clar că solidaritatea europeană funcționează în momente de criză, consolidând încrederea cetățenilor în beneficiile apartenenței la UE.

Următorul pas este ca angajamentul politic exprimat de Parlamentul European să se materializeze rapid în măsuri și finanțări concrete, așa cum a subliniat Victor Negrescu. Comisia Europeană va trebui să colaboreze eficient cu autoritățile române pentru a asigura o utilizare optimă și transparentă a fondurilor, în conformitate cu obiectivele stabilite. Pe termen lung, este esențial ca România să își consolideze capacitatea de prevenire și răspuns la dezastre, investind în infrastructură rezilientă și în sisteme de avertizare timpurie, pentru a reduce vulnerabilitatea la fenomenele meteorologice extreme care, conform previziunilor, vor deveni tot mai frecvente.

Această situație ridică, de asemenea, întrebări privind eficiența strategiilor naționale de gestionare a riscurilor climatice și necesitatea unei adaptări continue la realitățile impuse de schimbările globale.