Bruxellesul cere modificări majore, riscând amenzi uriașe
Comisia Europeană a impus companiei Meta Platforms Inc. să modifice modul de operare al platformelor sale principale, Facebook și Instagram, în urma unei investigații preliminare care a indicat că anumite funcții contribuie la utilizarea compulsivă și la crearea de dependență, în special în rândul minorilor și al persoanelor vulnerabile. Această decizie, anunțată vineri, 10 iulie 2026, vine ca urmare a unei anchete deschise în mai 2024 în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Într-o declarație oficială, un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat că „mecanismele de design ale acestor platforme sunt concepute pentru a maximiza timpul petrecut de utilizatori, ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind sănătatea mintală, mai ales a tinerilor”.
Conform concluziilor preliminare ale Executivului european, Meta nu a evaluat în mod adecvat riscurile sistemice pe care Facebook și Instagram le pot genera pentru utilizatori. Printre funcționalitățile criticate se numără fluxurile nelimitate de conținut (cunoscut și sub denumirea de „infinite scroll”), recomandările puternic personalizate bazate pe algoritmi și redarea automată a videoclipurilor. Aceste elemente sunt considerate de Comisie ca fiind intenționat create pentru a menține atenția utilizatorilor pentru perioade cât mai lungi, contribuind astfel la o utilizare compulsivă și, implicit, la creșterea veniturilor din publicitate ale companiei. Această abordare este similară cu cea adoptată anterior de Comisia Europeană și față de platforma TikTok, care a primit cerințe similare în baza aceluiași regulament DSA.
Investigația Comisiei Europene a examinat și instrumentele de control parental disponibile pe cele două platforme. Concluzia preliminară a fost că acestea sunt „prea complicate de utilizat și nu oferă suficiente opțiuni eficiente pentru limitarea timpului petrecut online de adolescenți”. Această lipsă de eficacitate a controalelor parentale este considerată un factor agravant în contextul riscurilor de dependență, mai ales având în vedere că aproximativ 70% dintre adolescenții români cu vârste între 12 și 17 ani utilizează zilnic platforme de social media, conform unui studiu INS din 2023 privind comportamentul online al tinerilor.
În cazul în care Meta nu va respecta solicitările Comisiei Europene și nu va implementa modificările necesare, compania fondată de Mark Zuckerberg riscă o amendă substanțială, care poate ajunge până la 6% din cifra sa de afaceri anuală la nivel mondial. Această sancțiune, prevăzută de Digital Services Act (DSA), subliniază gravitatea cu care Uniunea Europeană tratează protecția utilizatorilor, în special a minorilor, în mediul digital. Pentru anul fiscal 2025, cifra de afaceri globală a Meta a depășit 130 de miliarde de dolari, ceea ce ar putea însemna o amendă de peste 7,8 miliarde de dolari.
Meta a reacționat la aceste concluzii preliminare, exprimându-și dezacordul. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că Meta „nu este de acord cu caracterizarea preliminară a Comisiei” și a susținut că aceasta „nu reflectă cu acuratețe măsurile semnificative pe care le-am implementat în ultimii ani pentru a proteja adolescenții și pentru a le oferi experiențe sigure și adecvate vârstei”. Compania a accentuat că împărtășește obiectivul de a oferi un mediu online „sigur și pozitiv”, dar consideră că investigația nu ia în considerare toate eforturile depuse în acest sens. Meta are acum oportunitatea de a răspunde acuzațiilor și de a propune măsuri de remediere înainte ca o decizie finală să fie adoptată de Comisia Europeană.
Aceste acuzații din partea UE nu sunt singurele cu care se confruntă Meta. Compania este vizată de litigii similare și în Statele Unite. În luna martie a anului curent, un juriu din Los Angeles a emis o hotărâre considerată de referință, obligând Meta și Google să plătească despăgubiri în valoare de șase milioane de dolari unei tinere. Decizia a fost luată pe baza constatării că Instagram și YouTube au contribuit la dezvoltarea unei dependențe de utilizarea platformelor. Acest caz american subliniază o tendință globală de responsabilizare a marilor platforme digitale pentru impactul lor asupra sănătății mintale a utilizatorilor, în special a celor tineri.
De ce contează
Această intervenție a Comisiei Europene este crucială pentru milioane de utilizatori români și europeni, în special pentru părinți și adolescenți. Ea marchează o schimbare semnificativă în modul în care giganții tech sunt trași la răspundere pentru designul produselor lor și impactul acestora asupra bunăstării publice. Prin obligarea Meta să reevalueze și să modifice funcții cheie, UE deschide calea către un internet mai sigur și mai conștient de riscuri. Pentru Meta, este un semnal clar că modelul de afaceri bazat pe maximizarea atenției utilizatorilor va trebui reconfigurat, având în vedere că amenzile pot fi colosale și precedentele juridice din SUA indică o tendință similară de responsabilizare.
Următorii pași vor include răspunsul oficial al Meta la acuzațiile preliminare ale Comisiei Europene și propunerile concrete de remediere. Comisia va analiza aceste propuneri și va decide dacă sunt suficiente pentru a adresa preocupările legate de dependență și sănătate mintală. În cazul unui dezacord, Comisia poate impune măsuri corective obligatorii și poate iniția procedura de aplicare a amenzilor. Rămâne de văzut în ce măsură Meta va fi dispusă să modifice fundamental arhitectura platformelor sale sau dacă va opta pentru ajustări minore, riscând sancțiuni financiare semnificative și o potențială deteriorare a imaginii publice.
Această decizie va influența, de asemenea, modul în care alte platforme digitale își vor proiecta serviciile, anticipând o reglementare mai strictă la nivel global.