Budapesta se alătură celor 24 de state membre EPPO
Ungaria va deveni cel de-al 25-lea stat membru participant la Parchetul European (EPPO), o decizie salutată vineri, 10 iulie 2026, de Comisia Europeană ca un pas crucial în consolidarea luptei împotriva fraudei și corupției care afectează bugetul Uniunii Europene. Această aderare marchează o schimbare semnificativă de poziție pentru Budapesta, care anterior refuzase participarea, invocând preocupări legate de suveranitate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Acesta este un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției. Cetățenii Ungariei vor beneficia acum de o garanție care să asigure că fondurile UE sunt utilizate în interesul lor.”
Decizia Comisiei Europene confirmă aderarea Budapestei la instituția responsabilă cu investigarea fraudelor cu fonduri europene, corupției și infracțiunilor transfrontaliere în materie de TVA. Această mișcare vine după ce autoritățile ungare au solicitat oficial participarea la mecanismul european. Comisarul european pentru democrație, justiție, statul drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath, a subliniat importanța deciziei: „Salut călduros decizia Ungariei de a participa la Parchetul European. Acesta este un pas binevenit în lupta noastră comună împotriva fraudei și a corupției care afectează bugetul UE. Prin aderarea la EPPO, Ungaria contribuie la consolidarea protecției banilor contribuabililor europeni și la respectarea statului de drept în întreaga Uniune.”
Parchetul European, condus de procurorul-șef Laura Codruța Kovesi, este operațional din iunie 2021 și are competența de a investiga și trimite în judecată infracțiuni precum fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere cu TVA care depășesc 10 milioane de euro. Până la această decizie, Ungaria era una dintre cele trei țări, alături de Irlanda și Danemarca, care nu aderaseră la EPPO. Guvernul de la Budapesta, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, respinsese anterior ideea de a adera, argumentând că aceasta ar submina suveranitatea națională, potrivit Euronews. Această poziție a generat tensiuni constante cu Bruxelles-ul, mai ales în contextul unor suspiciuni de fraudă cu fonduri UE, cum ar fi cazul apropiaților lui Viktor Orban vizați de o presupusă fraudă de 3,5 miliarde de euro, menționat de unele surse media.
Pentru ca EPPO să devină pe deplin operațional în Ungaria, sunt necesare mai multe etape administrative. Decizia Comisiei va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial. Ulterior, autoritățile maghiare vor trebui să propună trei candidați pentru funcția de procuror european în Ungaria, dintre care Consiliul UE va numi unul, după consultarea unui comitet independent. De asemenea, Budapesta va trebui să propună candidați pentru posturile de procurori europeni delegați. Abia după finalizarea acestor etape și la douăzeci de zile după numirea procurorului european de către Consiliu, Parchetul European își va putea începe activitatea, investigând direct infracțiunile comise în Ungaria după 1 iunie 2021, data la care EPPO a devenit operațional.
Aderarea Ungariei la EPPO este un semnal clar de reapropiere față de Bruxelles și ar putea debloca accesul țării la fonduri europene semnificative. De exemplu, UE era pe cale să aprobe planul de redresare al Ungariei, ceea ce ar fi putut oferi Budapestei acces la 10 miliarde de euro, conform unor analize anterioare. Participarea la EPPO poate fi interpretată ca o măsură de bună-credință din partea guvernului ungar, menită să răspundă preocupărilor Comisiei Europene privind statul de drept și utilizarea fondurilor. Este, de asemenea, un prim test de credibilitate pentru premierul ungar Péter Magyar, în contextul reformei bugetare și al angajamentelor pentru transparență.
De ce contează
Această decizie are implicații majore pentru protejarea intereselor financiare ale UE și pentru credibilitatea Ungariei pe scena europeană. Prin aderarea la EPPO, Budapesta demonstrează un angajament sporit în combaterea corupției și a fraudei cu fonduri europene, un aspect crucial pentru restabilirea încrederii și pentru accesarea viitoarelor tranșe de finanțare. Pentru cetățenii europeni, inclusiv cei români, aderarea Ungariei înseamnă o protecție sporită a banilor contribuabililor și o descurajare mai eficientă a infracțiunilor transfrontaliere, având în vedere proximitatea geografică și interesele economice comune.
Pe termen scurt, atenția se va concentra pe rapiditatea cu care Ungaria va desemna procurorii europeni și va implementa măsurile administrative necesare. Succesul integrării EPPO în sistemul juridic ungar va fi un indicator esențial al angajamentului real al Budapestei. Pe termen lung, această aderare ar putea deschide calea pentru o cooperare mai strânsă între Ungaria și instituțiile europene pe alte paliere, contribuind la o mai bună respectare a statului de drept în regiune. Rămâne de văzut dacă Irlanda și Danemarca vor urma exemplul Ungariei, consolidând și mai mult acoperirea geografică a Parchetului European și eficiența sa în combaterea criminalității financiare la nivelul întregii Uniuni.
Acest pas ar putea redefini dinamica relațiilor dintre Budapesta și Bruxelles, marcând o nouă eră de colaborare și responsabilitate reciprocă.