Bătălie politică pe tema miliardelor europene
O dispută aprinsă a izbucnit, vineri, 10 iulie 2026, în spațiul public românesc, între fostul premier Marcel Ciolacu și ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, pe tema întârzierilor în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza o reprezintă atragerea a peste 4,5 miliarde de euro din fonduri europene, esențiale pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură și reformă.
Marcel Ciolacu, fost lider PSD, a acuzat Guvernul interimar, condus de Ilie Bolojan, de „crimă cu premeditare”, susținând că întârzierea trimiterii celor șapte proiecte legislative esențiale din PNRR către Parlament riscă să coste România miliarde de euro. Într-o postare pe Facebook, Ciolacu a criticat modul în care „Bolojan și gașca lui” au gestionat situația, acuzându-i că au făcut inventarul legilor pe Facebook, dar nu le-au transmis Legislativului. „Bolojan și Pâslaru sunt autorii unei crime cu premeditare care ne costă miliardele din PNRR!”, a scris Ciolacu, citat de Gândul și Digi24.
Fostul premier a subliniat că Ilie Bolojan cunoștea de mai mult timp calendarul parlamentar și ar fi avut suficient timp pentru a transmite proiectele înainte de vacanța Legislativului. El a exemplificat cu Legea Salarizării, un jalon important în PNRR, despre care a afirmat că nu a fost finalizată transparent, fără consultări reale cu sindicatele și patronatele. „Aceasta nu este o eroare de calendar. Este o strategie deliberată de a ascunde neputința guvernării și de a arunca vina pe altcineva atunci când vine nota de plată”, a adăugat Ciolacu, avertizând că România riscă să piardă fonduri europene din cauza incompetenței actualei conduceri.
În replică, ministrul interimar Dragoș Pîslaru a contraatacat tot pe Facebook, acuzându-l pe Ciolacu și fostul Guvern PSD că sunt, de fapt, responsabili pentru întârzieri. Pîslaru a declarat că legea salarizării trebuia să fie gata încă din 2022, iar Ministerul Muncii a fost condus de PSD în toată această perioadă. „Tot ce au făcut a fost să tragă de timp 5 ani de zile ca să fugă de răspunderea asta în fața cetățenilor”, a afirmat Pîslaru, conform Digi24, adăugând că este ironic ca PSD să vorbească despre legea salarizării, pe care a avut-o în mână ani la rând. El a calificat postarea lui Ciolacu drept una „de ChatGPT”, ironizând criticile acestuia.
Principalele proiecte legislative menționate de Bolojan ca fiind restante și esențiale pentru atragerea fondurilor PNRR includ: legea privind salarizarea unitară (cu o valoare de 770 milioane de euro), legea privind incompatibilitățile (770 milioane de euro), legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat (770 milioane de euro), legea privind funcția publică (770 milioane de euro), legea privind Codul urbanismului (972 milioane de euro) și legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire (972 milioane de euro), conform Gândul. Aceste jaloane sunt cruciale pentru ca România să poată accesa tranșele de finanțare.
Disputa scoate în evidență o problemă recurentă în politica românească: tendința de a atribui responsabilitatea pentru întârzierile legislative și administrative guvernărilor anterioare sau adversarilor politici. În contextul PNRR, care impune termene stricte și reforme ambițioase până în 2026, orice întârziere majoră poate avea consecințe financiare semnificative. Comisia Europeană monitorizează îndeaproape progresul statelor membre și condiționează plățile de îndeplinirea jaloanelor și țintelor stabilite. Potrivit Eurostat, în ultimii trei ani, România a avut una dintre cele mai scăzute rate de absorbție a fondurilor europene, sub media Uniunii Europene de 65% în 2023, ceea ce subliniază importanța respectării angajamentelor PNRR.
Deși Ciolacu a acuzat că întârzierea legilor amenință proiecte precum Autostrada Moldovei, spitalele noi, școlile și modernizarea căilor ferate, lista de legi prezentată de Bolojan se referă mai degrabă la reforme structurale și administrative, nu direct la finanțarea infrastructurii specifice. Totuși, îndeplinirea jaloanelor legislative este o condiție prealabilă pentru deblocarea fondurilor care, ulterior, pot fi direcționate către aceste proiecte. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că banii sunt acordați de UE doar dacă România îndeplinește reformele promise și că, în lipsa unui guvern cu puteri depline, parlamentarii trebuie să se întoarcă din vacanță pentru a vota legile necesare.
Conform experților în fonduri europene, precum profesorul universitar Mihai Georgescu de la Academia de Studii Economice, întârzierile repetate în adoptarea legislației cheie pot duce la pierderea ireversibilă a unor sume importante. „Fiecare zi de întârziere crește riscul de a nu atinge țintele stabilite, iar odată depășite termenele, flexibilitatea Comisiei Europene este limitată”, a explicat Georgescu. Contextul politic actual, marcat de un guvern interimar și o vacanță parlamentară, complică și mai mult procesul decizional și adoptarea rapidă a reformelor. De asemenea, sondajul Gândul, care întreabă dacă AUR ar trebui cooptat la guvernare sau izolat, reflectă o fragmentare politică ce poate afecta stabilitatea necesară implementării PNRR.
De ce contează
Această dispută politică are implicații directe asupra vieții cotidiene a românilor. Pierderea miliardelor de euro din PNRR ar însemna amânarea sau anularea unor investiții cruciale în infrastructură (autostrăzi, căi ferate), sănătate (noi spitale), educație (școli modernizate) și tranziția energetică. Fără aceste fonduri, dezvoltarea economică a României ar fi încetinită semnificativ, iar decalajul față de alte state membre ale UE s-ar adânci. Respectarea angajamentelor din PNRR este vitală pentru modernizarea țării și creșterea nivelului de trai, transformând disputa politică într-o problemă de interes național.
Situația actuală rămâne incertă, cu un Guvern interimar și Parlamentul în vacanță, în timp ce termenele PNRR continuă să curgă. Este esențial ca partidele politice să depășească retorica electorală și să colaboreze pentru adoptarea rapidă a legislației necesare. Rămâne de văzut dacă apelul lui Bolojan către parlamentari de a reveni din vacanță va fi ascultat și dacă se va găsi o soluție politică pentru deblocarea procesului legislativ.
Altfel, riscul de a pierde fonduri europene valoroase devine o realitate tot mai palpabilă, cu consecințe pe termen lung asupra dezvoltării României.