Noi detalii ies la iveală despre achizițiile controversate
Scandalul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID-19 din România a reizbucnit, aducând în prim-plan un schimb virulent de acuzații între fostul premier Florin Cîțu și fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu. Cei doi foști oficiali guvernamentali se contrazic vehement asupra responsabilității decizionale pentru cumpărarea dozelor suplimentare de vaccin, într-un context în care statul român se confruntă cu o executare silită de 3,4 miliarde de lei din partea companiei Pfizer România SRL.
Florin Cîțu a declarat luni, 6 iulie 2026, într-o postare pe Facebook, că decizia finală privind achiziția de medicamente a aparținut întotdeauna Ministerului Sănătății și că procedura nu s-a schimbat niciodată. „Contractele au fost trimise doar la Ministerul Sănătății. Niciodată la premier sau la cabinetul premierului”, a susținut fostul premier, negând implicarea directă în negocierile cu Comisia Europeană sau în procedurile de achiziție derulate de Ministerul Sănătății. El a adăugat că mențiunile sale „De acord” sau „Da” pe notele de informare de la CNCAV vizau doar „analizarea oportunității achiziționării” și nu reprezentau o decizie de achiziție în sine, conform G4Media.
Pe de altă parte, Vlad Voiculescu, care este inculpat, alături de Cîțu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu, în dosarul achiziției de vaccinuri pentru fapte de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu (conform stiripesurse.ro, finele anului 2023), a prezentat ceea ce el numește „lanțul de decizie”. Potrivit lui Voiculescu, pe 11 ianuarie 2021, colonelul Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), și vicepreședintele Andrei Baciu, au transmis premierului Cîțu o notă prin care solicitau „analizați oportunitatea achiziției” de vaccinuri. Voiculescu afirmă că Florin Cîțu a aprobat personal aceste note cu rezoluția „De acord”, iar Secretariatul General al Guvernului a transmis aprobarea către CNCAV, care a implementat decizia printr-un angajat al MApN. „Acesta a fost lanțul de decizie. Așa s-a născut obligația României de a cumpăra acele vaccinuri”, a explicat fostul ministru, citat de Digi24.
Contradicția dintre cei doi foști oficiali este accentuată de declarațiile anterioare ale lui Florin Cîțu. Pe 12 ianuarie 2021, la o zi după nota de la CNCAV, Cîțu a postat pe Facebook: „Am aprobat astăzi transmiterea către Comisia Europeană a solicitării ca România să beneficieze de încă opt milioane de doze de vaccin BioNTech / Pfizer din cele 200 de milioane negociate suplimentar la nivel european”. Întrebat de G4Media despre această inconsecvență, Cîțu a răspuns că era doar o „comunicare politică” menită să-i asigure pe oameni că se vor vaccina, într-un moment dificil în care toată lumea cerea vaccinuri. Această justificare a fost etichetată de unii comentatori drept „marketing politic”.
Vlad Voiculescu a susținut că Ministerul Sănătății a fost „complet exclus din circuitul informațional și din cel de decizie”, calificând situația drept o „afacere strict PNL-MApN”. El a acuzat că foștii decidenți „au crezut că vor fi eroi, supermanii care au biruit pandemia”. Fostul ministru a adăugat că a refuzat să semneze contractele când i-au fost prezentate, deoarece nu fusese informat despre ele, și a adus problema în ședința de Guvern prin memorandumuri, la mijlocul lunii martie 2021, deși decizia fusese luată de Cîțu cu două luni înainte. Voiculescu a solicitat, de cinci ani încoace, publicarea înregistrărilor sau stenogramelor acelor ședințe de Guvern pentru a clarifica situația.
În replică, Florin Cîțu a menționat că două memorandumuri, susținute, semnate și inițiate de Vlad Voiculescu și Alexandru Nazare (Ministrul Finanțelor Publice la acea vreme), au fost prezentate în ședința de Guvern la o lună după ce Ministerul Sănătății a fost de acord cu încheierea contractului. El a acceptat prezentarea acestora pentru ca toți membrii Guvernului să aibă informații la zi despre achiziții. Cîțu a subliniat că angajamentul juridic al statului român apare doar în momentul în care Ministerul Sănătății semnează ordinul de comandă, iar până la acel moment sumele nu ar fi putut fi bugetate. Această poziție contrastează cu acuzațiile lui Voiculescu privind excluderea Ministerului Sănătății din procesul decizional inițial.
Contextul actual este marcat de notificarea primită de ROMATSA de la EUROCONTROL privind o poprire asigurătorie-executorie în cadrul procedurii de executare silită inițiate de Pfizer România SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de lei, după cum a raportat stiripesurse.ro. Această acțiune legală vine în urma achizițiilor de 28 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID de la Pfizer. Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a anunțat că ROMATSA și avocații Guvernului vor depune o contestație în Belgia la această procedură de executare. Situația subliniază complexitatea și ramificațiile financiare ale deciziilor luate în timpul pandemiei.
Comparativ cu alte state membre UE, România a fost una dintre țările care a achiziționat un număr semnificativ de doze de vaccin, inclusiv prin mecanisme centralizate la nivel european. Cu toate acestea, gestionarea stocurilor și a surplusului de vaccinuri a generat dificultăți. De exemplu, statisticile Eurostat din 2023 arată că mai multe țări europene s-au confruntat cu problema dozelor expirate sau neutilizate, iar România a înregistrat un procent considerabil de astfel de doze. Lipsa de transparență în procesul decizional, așa cum acuză Voiculescu, este un aspect critic care ar putea explica o parte din aceste probleme, indicând o posibilă disfuncție în colaborarea interinstituțională la nivel guvernamental.
Un aspect relevant este și cadrul legal. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală și achizițiile de vaccinuri a reglementat parțial procesul, dar interpretările și aplicarea acesteia par să fie la originea actualelor dispute. Faptul că există o urmărire penală în desfășurare, conform declarațiilor lui Cîțu, subliniază gravitatea situației și necesitatea unei clarificări judiciare pentru a stabili responsabilitățile concrete în gestionarea fondurilor publice și a sănătății publice în timpul crizei sanitare.
Dosarul achiziției de vaccinuri, în care sunt inculpați Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu, a fost deschis la finele anului 2023. Acuzațiile de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu indică o posibilă nerespectare a procedurilor legale și administrative în gestionarea achizițiilor de milioane de doze de vaccin. Această situație juridică, alături de executarea silită inițiată de Pfizer, creează o presiune semnificativă asupra instituțiilor statului român și asupra imaginii foștilor decidenți.
De ce contează
Acest scandal are implicații profunde pentru cetățenii români. În primul rând, executarea silită de către Pfizer România SRL pentru 3,4 miliarde de lei reprezintă o povară financiară semnificativă pentru bugetul de stat, fonduri care ar putea fi direcționate către alte sectoare esențiale, precum educația sau infrastructura. În al doilea rând, lipsa de transparență și acuzațiile reciproce între foștii oficiali subminează încrederea publică în instituțiile guvernamentale și în modul în care au fost gestionate deciziile critice în timpul pandemiei. Înțelegerea lanțului decizional și stabilirea responsabilităților sunt esențiale pentru prevenirea unor astfel de situații pe viitor și pentru asigurarea unei guvernări responsabile.
În contextul actual, cu o procedură de executare silită în desfășurare și acuzații penale împotriva foștilor demnitari, se așteaptă ca justiția să facă lumină în acest caz complex. Contestația depusă de ROMATSA și Guvernul României în Belgia va fi un moment crucial pentru a bloca sau a reduce impactul financiar al cererii Pfizer. De asemenea, evoluția dosarului penal va stabili dacă acuzațiile de abuz în serviciu sunt fondate și cine poartă, în cele din urmă, responsabilitatea pentru deciziile luate. Publicarea stenogramelor ședințelor de Guvern, solicitată de Vlad Voiculescu, ar putea oferi claritate suplimentară și ar putea contribui la o înțelegere mai bună a evenimentelor.
Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor acționa cu celeritate și transparență pentru a rezolva această criză.