Influența poziției capului asupra presiunii intraoculare
Un studiu recent, publicat la începutul anului 2026 în British Journal of Ophthalmology, aruncă o nouă lumină asupra relației dintre poziția de somn și presiunea intraoculară (PIO) la pacienții cu glaucom. Contrar așteptărilor inițiale, cercetarea sugerează că o poziție ridicată a capului în timpul somnului ar putea, de fapt, crește presiunea intraoculară și compromite perfuzia oculară, un factor crucial în progresia bolii. Această descoperire ar putea avea implicații semnificative pentru gestionarea glaucomului, o afecțiune cronică care, netratată, poate duce la orbire.
Glaucomul, cunoscut și sub denumirea de "steaua verde", este o boală oculară progresivă caracterizată prin deteriorarea nervului optic, adesea asociată cu o PIO crescută. Este una dintre principalele cauze de orbire la nivel mondial, iar în Germania, de exemplu, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare la persoanele de peste 70 de ani. Screeningul pentru glaucom este recomandat la fiecare doi-trei ani pentru persoanele de peste 40 de ani, conform medicilor oftalmologi. Fluctuațiile presiunii intraoculare pe parcursul zilei sunt normale, dar valorile pot crește semnificativ pe timpul nopții și la trecerea de la poziția verticală la cea orizontală. Până acum, se credea că menținerea capului ridicat ar putea atenua aceste creșteri.
Studiul a implicat 144 de participanți de diferite vârste, majoritatea diagnosticați cu glaucom cu unghi deschis sau glaucom cu presiune normală, iar un număr mic prezentau hipertensiune oculară. Cercetătorii au măsurat PIO la fiecare două ore, timp de 24 de ore, atât în poziție șezândă (în timpul zilei), cât și noaptea, în două poziții de somn: culcat pe spate, fără pernă, și cu capul ridicat la un unghi de 20-35 de grade, folosind două perne. Măsurătorile nocturne au inclus patru reprize pentru fiecare poziție. După fiecare măsurătoare în poziție plată, participanții au fost poziționați cu capul ridicat timp de zece minute, iar PIO a fost măsurată din nou, apoi au revenit la poziția plată.
Pe lângă PIO, cercetătorii au monitorizat și tensiunea arterială a participanților pentru a calcula presiunea de perfuzie oculară (PPO), un indicator al fluxului sanguin către ochi. O PPO scăzută indică o irigare sanguină deficitară, ceea ce poate agrava leziunile nervului optic. Ipoteza inițială a fost că o poziție ridicată a capului ar îmbunătăți aceste valori. Însă, rezultatele au contrazis această presupunere. În poziția cu capul ridicat, PIO a crescut semnificativ și a prezentat fluctuații mai mari comparativ cu poziția plată pe spate. Mai mult, PPO a scăzut în poziția cu capul ridicat, sugerând o perfuzie sanguină mai slabă la nivelul ochilor.
Echipa de cercetare suspectează că această creștere a PIO și scădere a PPO în poziția cu capul ridicat ar putea fi cauzată de compresia venelor jugulare (vene ale gâtului) în timpul flexiei cervicale. Aceste vene sunt responsabile de transportul sângelui deoxigenat din creier și față înapoi către inimă. Pentru a verifica această ipoteză, cercetătorii au efectuat măsurători ecografice ale diametrului venelor jugulare interne și externe la 20 de voluntari sănătoși, în ambele poziții de somn. S-a constatat o reducere a diametrului vaselor sanguine în poziția cu capul ridicat, confirmând efectul biomecanic al flexiei gâtului asupra fluxului sanguin venos.
Acest studiu, deși cu un număr relativ mic de participanți și axat pe efecte pe termen scurt, subliniază importanța poziției de somn în gestionarea glaucomului. Dr. Davida Beatrice Fernández Fernández, medic editor, a subliniat că "alegerea pernei ar putea fi o măsură simplă, complementară în terapia glaucomului, dar necesită cercetări mai aprofundate". Deși tratamentul standard pentru glaucom implică, de obicei, medicamente pentru scăderea PIO, aceste noi constatări sugerează că pacienții ar trebui să evite pozițiile de somn care pot comprima venele jugulare. Aceasta ar putea oferi o abordare non-farmacologică suplimentară pentru stabilizarea bolii.
Implicațiile pentru pacienții din România, unde prevalența glaucomului este, de asemenea, semnificativă, sunt notabile. Potrivit Societății Române de Oftalmologie, glaucomul afectează aproximativ 2% din populația de peste 40 de ani, un procent similar cu cel din Uniunea Europeană. O mai bună înțelegere a factorilor de risc, inclusiv a celor legați de stilul de viață, poate contribui la o gestionare mai eficientă a bolii. Studiul românesc "Prevalența Glaucomului în Populația Urbană din România", publicat în 2022, a evidențiat necesitatea unor campanii de conștientizare și screening regulat pentru detectarea timpurie. Integrarea acestor noi date despre poziția de somn în recomandările medicale ar putea fi un pas important, deși este esențial să se continue cercetările pentru a valida efectele pe termen lung și a oferi ghiduri clinice clare.
De ce contează
Acest studiu este important deoarece contestă o ipoteză larg răspândită și oferă o nouă perspectivă asupra factorilor care influențează presiunea intraoculară. Pentru pacienții cu glaucom, înțelegerea modului în care poziția de somn le poate afecta ochii poate duce la ajustări simple ale stilului de viață, care ar putea completa tratamentul medicamentos și încetini progresia bolii. Descoperirea că o poziție ridicată a capului poate fi contraproductivă subliniază complexitatea gestionării glaucomului și necesitatea unei abordări personalizate, bazate pe dovezi. Aceasta deschide, de asemenea, noi direcții pentru cercetările viitoare în domeniul oftalmologiei.
Concluzie
În concluzie, studiul publicat în British Journal of Ophthalmology oferă o perspectivă surprinzătoare asupra influenței poziției de somn asupra presiunii intraoculare la pacienții cu glaucom. Deși este nevoie de cercetări suplimentare, în special studii pe termen lung și cu un eșantion mai mare, aceste constatări preliminare sugerează că evitarea pozițiilor care comprimă venele jugulare ar putea fi benefică. Pacienții ar trebui să discute cu medicul oftalmolog despre cele mai bune practici de somn și despre orice ajustare a stilului de viață care ar putea susține tratamentul glaucomului. Integrarea acestor noi date în ghidurile clinice ar putea îmbunătăți calitatea vieții și prognosticul pentru milioane de oameni afectați de această boală oculară cronică la nivel global și, implicit, în România.