Fostul premier se disculpă de implicarea directă
Fostul prim-ministru Florin Cîțu a solicitat, luni, 6 iulie 2026, un drept la replică, în urma publicării de către G4Media a unui articol ce detaliază filiera de aprobare a achizițiilor de vaccinuri anti-COVID și procesul cu Pfizer. Cîțu, acuzat de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, alături de foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și fostul secretar de stat Andrei Baciu, a subliniat că „există o urmărire penală în desfășurare” și că „trebuie respectat caracterul nepublic al acestei proceduri judiciare” în dosarul vaccinurilor, redeschis de DNA la sfârșitul lunii mai 2026, conform informațiilor Gândul.
În intervenția sa, Cîțu a contestat interpretarea acordată documentelor pe care le-ar fi aprobat, precizând că mențiunea „De acord” pe notele de informare semnifica doar acordul pentru „analizarea oportunității achiziționării unor doze de vaccin”, și nu o implicare directă în decizia de achiziție. El a reiterat că, în calitatea sa de prim-ministru, nu a fost implicat direct în procedurile de achiziție a dozelor de vaccin Pfizer și nici în negocierile cu Comisia Europeană, ci doar a fost informat. Deciziile, susține Cîțu, erau luate la nivelul Ministerului Sănătății, reprezentat de o anumită persoană, care primea contractul și trebuia să ia o decizie în termen de cinci zile. Contractul în sine, afirmă Cîțu, nu i-a fost niciodată transmis direct.
Florin Cîțu a specificat că două memorandumuri privind achiziția de vaccinuri au fost prezentate în ședința de Guvern la o lună după ce Ministerul Sănătății și-a dat acordul pentru încheierea contractului. Aceste memorandumuri, susține el, au fost inițiate și semnate de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, și de fostul ministru al Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, fără implicarea sa directă. Cîțu a acceptat prezentarea lor în ședința de Guvern pentru ca toți membrii executivului să aibă informații actualizate despre achiziții. Informațiile din memorandumuri și notele de informare ale CNCAV detaliau etapele contractuale: CNCAV cerea acordul pentru negocieri, contractul era trimis Ministerului Sănătății, iar acesta decidea răspunsul în cinci zile, fără a necesita un alt acord. Angajamentul legal al statului român, conform lui Cîțu, apărea doar la semnarea ordinului de comandă de către Ministerul Sănătății. Niciun membru al Guvernului nu a formulat obiecții la aceste memorandumuri.
Fostul premier a subliniat că miniștrii Voiculescu și Nazare nu ar fi inițiat întocmirea unui contract dacă nu ar fi fost de acord cu achiziția dozelor de vaccin. Această declarație vine în contextul în care, la finele anului 2023, Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au fost puși sub acuzare de procurori pentru fapte de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu. Ulterior, în luna mai 2026, DNA a reactivat ancheta, iar Alexandru Nazare a fost chemat la audieri, conform Gândul. Acuzațiile se concentrează pe presupuse nereguli în achiziția a 80 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, la un preț total estimat la peste 3,4 miliarde de lei, achiziții care ar fi depășit necesarul real al României.
Situația a escaladat recent, când Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian” (ROMATSA) a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei popriri asigurătorii-executorii. Această măsură face parte dintr-o procedură de executare silită inițiată de Pfizer România SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de lei, sumă care corespunde valorii vaccinurilor comandate și neplătite. Această executare silită subliniază consecințele financiare directe ale deciziilor luate în pandemie și ale disputelor contractuale.
Ilie Bolojan, șeful Consiliului Județean Bihor, a anunțat că ROMATSA și avocații Guvernului României vor depune, în săptămâna următoare, o contestație în Belgia împotriva acestei proceduri de executare. Această acțiune legală arată încercarea statului român de a bloca sau anula executarea silită și de a contesta legalitatea creanței invocate de Pfizer. Într-un context mai larg, situația României nu este singulară; la nivel european, mai multe state membre, inclusiv Polonia și Ungaria, au contestat public sau au încercat să renegocieze contractele pentru vaccinuri, invocând excesul de doze și costurile financiare ridicate. Comisia Europeană, care a negociat contractele-cadru pentru statele membre, a menținut o poziție fermă privind respectarea obligațiilor contractuale, deși a facilitat anumite ajustări, cum ar fi prelungirea termenelor de livrare sau redirecționarea dozelor către țări terțe.
De ce contează
Acest caz are implicații majore pentru bugetul public și pentru responsabilitatea decizională la nivel guvernamental. O creanță de 3,4 miliarde de lei reprezintă o povară financiară semnificativă, echivalentă cu aproximativ 0,2% din PIB-ul României din 2023, conform datelor INS. Procesul de executare silită afectează încrederea în modul în care statul gestionează fondurile publice și subliniază necesitatea unei transparențe sporite în achizițiile de anvergură. De asemenea, reactivarea anchetei DNA și punerea sub acuzare a unor foști înalți oficiali ar putea crea un precedent important pentru tragerea la răspundere a decidenților politici în situații de criză.
În concluzie, solicitarea de drept la replică a lui Florin Cîțu și detaliile furnizate de acesta redefinesc parțial narațiunea publică privind responsabilitatea în achiziția vaccinurilor. El încearcă să mute accentul responsabilității decizionale către Ministerul Sănătății și miniștrii de resort. Cu toate acestea, acuzațiile DNA și procedura de executare silită inițiată de Pfizer demonstrează complexitatea și gravitatea situației. Urmează ca instanțele din Belgia să se pronunțe asupra contestației ROMATSA, în timp ce ancheta DNA va continua să clarifice rolul fiecărui oficial implicat.
Rezultatul acestor demersuri judiciare va avea un impact considerabil asupra modului în care România va gestiona datoriile generate de pandemie și va stabili standarde pentru viitoarele achiziții publice de urgență.