Criza guvernamentală se adâncește în România
România se confruntă cu o criză politică profundă, având un guvern interimar fără puteri depline de peste două luni, situație care generează acuzații reciproce între principalii actori politici. Fostul președinte Traian Băsescu îl consideră pe președintele Nicușor Dan principalul responsabil pentru acest blocaj, invocând încălcări ale Constituției. „Suntem într-un şir întreg de încălcări ale Constituţiei. Din partea partidelor politice, dar dacă personalizăm, este clar că şi preşedintele Nicușor Dan are responsabilităţi uriaşe în această cavalcadă a încălcărilor de Constituţie,” a declarat Băsescu duminică, 5 iulie, la Digi24. Această poziție contrastează cu viziunea liderului PSD, Sorin Grindeanu, care atribuie criza schimbărilor succesive de poziție ale PNL în negocierile pentru formarea unui nou executiv.
Criza a început pe 20 aprilie 2026, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, urmată de demisiile miniștrilor PSD pe 23 aprilie. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament cu 281 de voturi, demitând Guvernul Bolojan după 11 luni de la învestire, un număr identic de voturi cu cel care a dus la demiterea premierului Florin Cîțu în octombrie 2021. Imediat după, PNL a anunțat trecerea în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a promis un nou guvern într-un „termen rezonabil”.
Consultările formale de la Palatul Cotroceni au demarat abia pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac. Conform Constituției, Tomac avea la dispoziție 10 zile pentru a prezenta programul de guvernare și lista miniștrilor în Parlament. Însă, PNL și USR au refuzat susținerea, iar PSD se pregătea să facă același lucru. Pe 14 iunie, președintele Nicușor Dan a anunțat retragerea mandatului lui Tomac și l-a propus pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL la acea dată, într-o mișcare surpriză care a ocolit conducerea liberalilor. Opt zile mai târziu, pe 22 iunie, Guvernul Veștea a picat la vot în Parlament, obținând doar 189 de voturi din cele 233 necesare.
Băsescu a criticat ferm acțiunile președintelui, subliniind că un guvern interimar nu poate funcționa legal mai mult de 45 de zile, termen depășit cu mult în prezent. „Constituţia spune că un guvern poate fi interimar 45 de zile. Sunt 60. După 45 de zile, practic, miniştrii nu mai au dreptul să semneze nimic,” a explicat fostul președinte. El a adăugat că președintele Nicușor Dan „pur şi simplu şi-a abandonat rolul de preşedinte” prin cerința ca partidele să vină cu un candidat având deja asigurată o majoritate de 51%, o condiție care nu este stipulată în Constituție. Potrivit lui Băsescu, președintele trebuie să folosească instrumentul alegerilor anticipate în situații de blocaj, chiar dacă nu este obligat după două desemnări eșuate.
Pe de altă parte, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a acuzat PNL de un „blocaj politic” cauzat de „răzgândeli” succesive. Într-un interviu exclusiv pentru Digi24, Grindeanu a afirmat că PSD și-a menținut o poziție constantă, în timp ce PNL și-a schimbat condițiile pentru susținerea unui executiv. „Când am zis da, nu ne mai votează. După care să fie guvern tehnocrat, guvernul Tomac. Am spus da, greu, dar am zis da. După au venit cu altă condiție: să nu fie prefecți, subprefecți și secretari de stat politici. Am zis da,” a detaliat Grindeanu. El a menționat că PNL are încă în vigoare patru hotărâri interne care exclud colaborarea cu PSD, considerându-le un obstacol major.
Președintele Nicușor Dan, la rândul său, a acuzat indirect PNL și pe Ilie Bolojan de inconsecvență. Pe 25 iunie, întrebat dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac, președintele a răspuns evaziv, dar a lăsat să se înțeleagă că așteptările sale rezonabile nu au fost îndeplinite. Pe 26 iunie, Nicușor Dan a transmis pe rețelele de socializare că PNL și-a schimbat poziția față de un guvern minoritar PSD, pe care inițial se angajase să-l voteze. Replica din partea PNL a venit de la Siegfried Mureșan, care a precizat că partidul nu a susținut și nu va susține un guvern Sorin Grindeanu cu „autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării”. Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, a criticat direct președintele, sugerând că acesta protejează PSD și neglijează interesele românilor, acuzând PSD că a „demolat guvernul pro-european”.
Această situație de incertitudine prelungită afectează capacitatea României de a lua decizii strategice, inclusiv cele legate de accesarea fondurilor din PNRR și de menținerea ratingului de țară, elemente cruciale într-un context internațional complex. În anul 2025, România a înregistrat o creștere economică de 2.8%, conform datelor Eurostat, însă blocajul politic ar putea încetini progresul. Comentariile publice reflectă diviziunea: unii acuză PSD de „scheme golănești” pentru demiterea Guvernului Bolojan, în timp ce alții consideră că alegătorii sunt responsabili pentru situația actuală, nu președintele Nicușor Dan.
De ce contează
Blocajul politic actual, care a lăsat România fără un guvern cu puteri depline de peste 60 de zile, are implicații directe și grave asupra stabilității economice și sociale. Incapacitatea miniștrilor interimari de a semna documente esențiale și de a lua decizii strategice afectează implementarea reformelor, absorbția fondurilor europene din PNRR și capacitatea țării de a răspunde provocărilor interne și externe. Această criză prelungită subminează încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali, putând duce la retrogradarea ratingului de țară și la sancțiuni din partea Comisiei Europene. Cetățenii resimt direct efectele, prin lipsa unor politici coerente și prin incertitudinea generalizată.
În absența unei soluții rapide, Ilie Bolojan ar putea rămâne premier interimar până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare pe 1 septembrie. Această perspectivă subliniază dificultatea partidelor de a ajunge la un consens, în ciuda presiunii publice și a celei constituționale. Președintele Nicușor Dan va trebui să navigheze între cerințele Constituției și realitățile politice, inclusiv posibilitatea declanșării alegerilor anticipate, un instrument pe care Traian Băsescu a insistat că președintele ar trebui să-l utilizeze în cazul unui blocaj. Rămâne de văzut dacă partidele vor depăși animozitățile și vor găsi o formulă de guvernare stabilă sau dacă România va fi nevoită să recurgă la votul anticipat pentru a ieși din acest impas prelungit.
Miza este stabilitatea țării și capacitatea de a progresa în fața provocărilor interne și internaționale.