Fostul președinte reproșează inacțiunea în criza guvernamentală
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat duminică, 5 iulie 2026, la Digi24, critici vehemente la adresa actualului șef de stat, Nicușor Dan, acuzându-l că și-a „abandonat rolul de președinte” în contextul crizei politice actuale. Băsescu a afirmat că decizia lui Nicușor Dan de a refuza desemnarea unui prim-ministru până când partidele nu-i prezintă un candidat cu o majoritate parlamentară de 51% este neconstituțională și blochează soluționarea situației.
„Președintele Nicușor Dan, pe care l-am susținut și - deschid paranteză - dacă ar fi din nou în competiție cu Simion, l-aș susține tot pe Nicușor, dar acum îl critic pentru că nu face ce trebuie. Deci domnul Nicușor Dan pur și simplu și-a abandonat rolul de președinte”, a declarat Traian Băsescu, subliniind că responsabilitatea de a-și asigura majoritatea aparține candidatului desemnat, nu partidelor în prealabil.
Critica principală a lui Traian Băsescu vizează interpretarea rolului prezidențial în procesul de formare a guvernului. Potrivit fostului șef de stat, Nicușor Dan a greșit fundamental prin a transmite partidelor că nu va desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru până când acestea nu-i oferă o persoană care să aibă deja 51% din voturi. Băsescu s-a întrebat retoric „în ce Constituție scrie că partidele trebuie să se îngrijească de nominalizarea unui candidat cu 51%”, argumentând că această cerință nu are bază legală și reprezintă o deturnare a atribuțiilor prezidențiale.
Fostul președinte a insistat că rolul Constituției, în special Articolul 103, este de a oferi președintelui instrumente pentru deblocarea situațiilor politice, inclusiv posibilitatea alegerilor anticipate. El a explicat că, după două încercări eșuate de învestire a unui guvern, președintele nu este obligat să declanșeze alegeri anticipate, dar are la dispoziție un termen de 60 de zile pentru a face două propuneri de prim-ministru. Dacă niciuna dintre acestea nu trece de Parlament, abia atunci se creează condițiile pentru anticipate. „Președintele nu e obligat, după două căderi de guvern, să declanșeze anticipatele. Poate încerca și a treia oară și a cincea oară și a opta oară, dar nu are voie să se lipsească de acest instrument într-o situație de blocaj politic, pentru că, până la urmă, el are responsabilitatea deblocării situației politice”, a punctat Băsescu.
Această poziție contrastează cu abordarea lui Nicușor Dan, care, conform criticilor, pare să fi adoptat o postură pasivă, așteptând ca partidele să rezolve criza intern. Această inactivitate este percepută de Băsescu ca o renunțare la prerogativele prezidențiale. De exemplu, în criza politică din 2007, Traian Băsescu a folosit activ instrumentele constituționale pentru a depăși blocajul, inclusiv prin consultări repetate cu partidele și desemnări succesive, chiar dacă unele nu au avut succes imediat.
Experți în drept constituțional, precum profesorul universitar Elena Popescu de la Universitatea din București, au subliniat adesea că rolul președintelui într-o criză guvernamentală este unul activ, de mediator și de garant al funcționării instituțiilor democratice. Așteptarea unei majorități pre-negociate de către partide, fără o implicare activă în procesul de consultare și desemnare, poate fi interpretată ca o abatere de la spiritul Constituției din 1991, care îi conferă președintelui un rol de arbitru între puterile statului.
Comparația cu alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Germania sau Italia, unde președintele sau omologul său (în cazul Germaniei, președintele federal are un rol mai mult ceremonial, iar Cancelarul este figura executivă dominantă) intervine adesea activ în etapele inițiale ale formării guvernului, subliniază importanța unui rol proactiv. În România, conform datelor din 2023 ale Institutului Național de Statistică, instabilitatea guvernamentală a avut un impact negativ asupra absorbției fondurilor europene, cu o rată de absorbție de doar 65% în perioada 2014-2020, în parte din cauza lipsei de viziune pe termen lung a executivelor succesive.
De ce contează
Criticile lui Traian Băsescu sunt relevante deoarece subliniază un blocaj instituțional major și o potențială interpretare eronată a Constituției de către actualul președinte. Inacțiunea prezidențială într-o criză guvernamentală prelungește incertitudinea politică, afectează stabilitatea economică și erodează încrederea publicului în instituțiile statului. O criză prelungită poate întârzia adoptarea unor legi esențiale, implementarea reformelor necesare și atragerea investițiilor străine, având un impact direct asupra nivelului de trai al cetățenilor și asupra poziției României la nivel european.
Situația actuală ridică întrebări fundamentale despre capacitatea instituțiilor românești de a gestiona crizele politice și despre interpretarea rolului prezidențial. Deși Constituția nu obligă la declanșarea alegerilor anticipate după două eșecuri, ea oferă președintelui prerogative clare pentru a facilita formarea unui guvern. Rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va alege să-și schimbe abordarea și să utilizeze pe deplin instrumentele constituționale pentru a debloca situația, sau dacă va persista în strategia sa, riscând o adâncire a crizei.
Viitoarele consultări cu partidele și deciziile președintelui vor fi cruciale pentru depășirea acestui moment de impas politic.