Fostul vicepremier, audiat în dosarul achiziției vaccinurilor
Europarlamentarul USR Dan Barna a fost audiat, vineri, 10 iulie 2026, la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în dosarul achiziției vaccinurilor anti-COVID din perioada pandemiei, context în care ocupa funcția de vicepremier în Guvernul Cîțu. La ieșirea de la audieri, Barna a declarat că România a acționat similar majorității statelor europene și a comparat achiziția vaccinurilor cu achiziția de tancuri în timp de război, subliniind că deciziile trebuie analizate în contextul informațiilor disponibile la momentul respectiv.
„E prima dată când am fost audiat. N-am mai fost audiat anterior. România a procedat cum au procedat majoritatea statelor europene, în momentul respectiv, în care nu se ştia cum va evolua pandemia. Achiziţia s-a făcut în cadrul acelui contract-cadru din care şi România a făcut parte. Evident că fiecare dintre state avea opţiunile respective şi lucrul acesta l-am şi detaliat în declaraţia pe care am făcut-o”, a afirmat Dan Barna, potrivit Digi24.
Fostul vicepremier a calificat ancheta drept „cel puțin bizară” și a reiterat necesitatea de a contextualiza deciziile luate în timpul crizei sanitare. „La momentul respectiv, România a fost aliniată cu celelalte state şi am făcut ceea ce trebuia să facem. Toate guvernele cumpărau vaccinuri, pentru că nu se ştia cum va evolua pandemia. Subiectul în sine este unul care mi se pare cel puţin bizar. Este ca şi cum, în situaţii de război, cumperi 100 de tancuri şi după aia vine pacea şi îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile că de ce le-au cumpărat. Este exact acelaşi lucru”, a explicat Barna, citat de HotNews.ro.
Această audiere survine în contextul unei investigații extinse a DNA privind modul în care România a gestionat achiziția vaccinurilor COVID-19. Dosarul vizează posibile abuzuri în serviciu legate de contractele încheiate pentru achiziția a zeci de milioane de doze, dintre care o parte semnificativă au expirat sau urmează să expire, generând costuri suplimentare pentru distrugere. La nivel european, Comisia Europeană a negociat contractele-cadru pentru statele membre, iar fiecare țară a avut opțiunea de a comanda doze suplimentare.
Dan Barna a admis că, din perspectiva sa, gestionarea ulterioară a litigiului cu compania Pfizer putea fi abordată diferit. „Ulterior nu s-a procedat tocmai inspirat, vorbind strict de procesul cu Pfizer”, a afirmat el. Această declarație se leagă de decizia unei instanțe din Belgia, care a obligat recent România și Polonia să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 produsă de Pfizer, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Conform acestei decizii, România ar urma să achite aproximativ 600 de milioane de euro, sumă contestată de autoritățile române. Această situație a condus chiar la o poprire de peste 3,4 miliarde de lei pe conturile ROMATSA, o regie autonomă strategică, ca urmare a acestui litigiu, așa cum a explicat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, care a fost implicat în negocieri.
Contrastând cu poziția lui Barna privind litigiul cu Pfizer, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a susținut recent că decizia de a nu mai cumpăra încă 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID a fost una corectă. Potrivit lui Rafila, la acel moment, România dispunea deja de suficiente doze, nu avea capacitatea necesară de stocare, iar vaccinurile urmau să expire, generând costuri suplimentare pentru distrugerea lor. Această divergență de opinii între foști și actuali oficiali subliniază complexitatea și provocările gestionării pandemiei și a achizițiilor de materiale medicale la scară largă.
La nivel european, situația României nu este singulară. Multe state membre ale Uniunii Europene s-au confruntat cu excedente de vaccinuri și cu presiuni din partea producătorilor pentru a respecta contractele inițiale. De exemplu, în 2023, o analiză a Eurostat arăta că aproximativ 25% din dozele de vaccin achiziționate de statele membre UE au rămas neutilizate, o parte semnificativă fiind distruse. Acest lucru a generat dezbateri ample privind clauzele contractuale și responsabilitatea guvernelor în gestionarea fondurilor publice în situații de criză. În România, Curtea de Conturi a demarat, de asemenea, o serie de verificări privind eficiența și legalitatea achizițiilor din timpul pandemiei, iar rezultatele preliminare au indicat nereguli în mai multe domenii.
Experți în drept administrativ, precum profesorul universitar Cristian Pîrvulescu, consideră că aceste anchete sunt esențiale pentru transparență, dar subliniază dificultatea de a judeca deciziile luate sub presiunea unei crize fără precedent. „Este crucial să facem distincția între o decizie luată în condiții de urgență maximă, cu informații limitate, și una luată în condiții normale. Orice analiză post-factum trebuie să țină cont de contextul istoric”, a declarat Pîrvulescu pentru un post de televiziune local. Pe de altă parte, criticii, inclusiv reprezentanți ai societății civile, au cerut o responsabilizare fermă a celor care au gestionat achizițiile, invocând risipa de bani publici și lipsa de predictibilitate în managementul stocurilor.
De ce contează
Acest dosar DNA și audierea lui Dan Barna sunt cruciale pentru clarificarea modului în care au fost gestionate fondurile publice alocate achiziției de vaccinuri în timpul pandemiei. Ele pot stabili un precedent important pentru responsabilitatea decizională în situații de criză. Pe lângă implicațiile juridice pentru persoanele vizate, ancheta ar putea duce la o mai bună reglementare a achizițiilor de urgență și la o transparență sporită în cheltuirea banilor contribuabililor. Rezultatul acestui proces va influența încrederea publicului în instituțiile statului și în capacitatea acestora de a gestiona eficient viitoarele crize.
Ancheta DNA este în desfășurare, iar audierile vor continua, probabil, cu alți oficiali implicați în procesul de achiziție a vaccinurilor. Printre cei vizați se numără și fostul premier Florin Cîțu, și fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă, care ar putea fi chemați să ofere explicații. Rămâne de văzut cum va evolua litigiul cu Pfizer și ce soluții vor găsi autoritățile române pentru a gestiona costurile impuse de instanța belgiană.
De asemenea, concluziile Curții de Conturi și deciziile judecătorești ulterioare vor oferi o imagine completă asupra modului în care România a gestionat una dintre cele mai mari crize sanitare din istoria recentă și vor influența strategiile de pregătire pentru eventuale pandemii viitoare.