Dan Barna, audiat la DNA în dosarul achiziției vaccinurilor anti-COVID

Europarlamentarul Dan Barna, fost vicepremier în guvernul Cîțu, a fost audiat vineri, 10 iulie 2026, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), în calitate de martor în dosarul achiziției vaccinurilor anti-COVID. Audierea, care a durat aproximativ două ore, vine în contextul unei investigații ample privind modul în care România a contractat și gestionat dozele de vaccin în timpul pandemiei, un caz în care sunt deja urmăriți penal foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, fostul premier Florin Cîțu, și fostul secretar de stat Andrei Baciu.

La ieșirea de la DNA, Dan Barna a declarat că a oferit procurorilor "prezentarea faptelor așa cum mi le amintesc și le-am trăit eu, legate de achiziția de vaccinuri în momentul crizei COVID și al pandemiei. Am răspuns la toate întrebările legate de acest aspect", conform relatărilor HotNews.ro. El a explicat pentru Gândul că a fost chemat să depună mărturie în legătură cu oportunitatea și necesitatea achizițiilor masive de vaccinuri. Barna a comparat situația cu achiziția de tancuri în timpul unui război, urmată de pace, sugerând că retrospectiva poate distorsiona percepția asupra deciziilor luate în criză.

Dosarul DNA a fost deschis pe 23 noiembrie 2023, vizând infracțiuni de abuz în serviciu legate de achiziția de vaccinuri în pandemie. Printre documentele cheie analizate de procurori se numără un Memorandum semnat pe 18 martie 2021 de Dan Barna, pe atunci vicepremier, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare. Acest memorandum, citat de Gândul, indica la momentul semnării sale că existau "multe necunoscute în legătură cu nevoia de a re-vaccina".

Documentul sublinia incertitudinile privind durata protecției oferite de vaccinuri și posibila necesitate a unei a treia doze sau a unor vaccinuri adaptate noilor tulpini. Se menționa că Moderna, BioNTech/Pfizer și CureVac inițiaseră studii clinice pentru a treia doză și că Moderna și BioNTech/Pfizer deja produse vaccinuri adaptate, cu posibilitatea de a negocia înlocuirea dozelor contractate inițial cu cele adaptate, o clauză prevăzută în contractele suplimentare, dar nu și în cele inițiale. Această complexitate a deciziilor luate în plină criză este centrală în apărarea celor implicați.

Ancheta DNA se concentrează pe achiziția a milioane de doze de vaccin care ulterior au expirat sau nu au fost utilizate, generând pierderi semnificative pentru bugetul de stat. Potrivit HotNews.ro, România trebuie să plătească Pfizer peste 700 de milioane de euro pentru vaccinuri comandate și neredicate. O decizie a Tribunalului de primă instanță din Bruxelles, deși executorie, dar nu definitivă, a obligat autoritățile române să preia toate dozele rămase neutilizate, conform contractului din mai 2021, o sumă estimată de Digi24 la 600 de milioane de euro.

Vlad Voiculescu, unul dintre principalii vizați în dosar, a acuzat recent pe Alexandru Rogobete, fost ministru PSD al Sănătății, de "trădare de țară" în legătură cu negocierile cu Pfizer, conform Digi24. Rogobete, la rândul său, a respins acuzațiile, punând la îndoială credibilitatea lui Voiculescu și numindu-l o "sursă mincinoasă". Această confruntare publică subliniază tensiunile și acuzațiile reciproce dintre oficialii implicați în gestionarea pandemiei.

Contextul european arată că România nu este singura țară care s-a confruntat cu dificultăți în gestionarea stocurilor de vaccinuri. Multe state membre ale Uniunii Europene au achiziționat cantități mari de vaccinuri în baza acordurilor centralizate ale Comisiei Europene, într-un efort de a asigura accesul rapid la imunizare pentru populațiile lor. Cu toate acestea, evoluția pandemiei, apariția de noi variante și reticența la vaccinare au dus la un surplus de doze în mai multe țări, declanșând discuții similare privind responsabilitatea și costurile aferente. Comisia Europeană a negociat contractele-cadru, dar deciziile finale privind cantitățile au aparținut statelor membre, ceea ce a generat presiune la nivel național.

De ce contează

Acest dosar are implicații semnificative pentru încrederea publicului în instituțiile statului și în modul în care sunt gestionate fondurile publice, mai ales în situații de criză. Pierderea procesului cu Pfizer și obligația de a plăti sute de milioane de euro pentru vaccinuri neutilizate reprezintă o povară financiară considerabilă pentru contribuabilii români. Mai mult, acuzațiile de abuz în serviciu și disputele dintre foștii oficiali subliniază necesitatea unei transparențe sporite și a unei responsabilități clare în procesul decizional, cu scopul de a preveni repetarea unor astfel de situații pe viitor și de a asigura o mai bună gestionare a crizelor sanitare.

Ancheta DNA, deși în curs de desfășurare de aproape trei ani, conform Digi24, se confruntă cu blocaje în justiție, ceea ce ridică semne de întrebare privind celeritatea și eficiența sistemului judiciar în cazuri complexe de corupție la nivel înalt. Rămâne de văzut dacă apelul României la decizia Tribunalului de la Bruxelles va avea succes și cum se va finaliza procesul penal. De asemenea, investigația ar putea stabili un precedent important pentru modul în care guvernele gestionează achizițiile în situații de urgență și pentru responsabilitatea individuală a decidenților politici.

Pe termen lung, rezultatele acestei anchete vor influența reformele necesare în achizițiile publice și în guvernanța corporativă a companiilor de stat și a instituțiilor medicale.