Măsură permanentă, contestată la Curtea de Justiție a UE
Comisia Europeană a decis, joi, 9 iulie 2026, să cheme Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza plafonării adaosului comercial la produsele alimentare și articolele de drogherie. Această decizie vine după ce autoritățile de la Budapesta au transformat o măsură temporară, inițial introdusă pentru combaterea inflației, într-o reglementare permanentă, acțiune considerată de Bruxelles ca fiind o încălcare a principiilor pieței unice și discriminatorie față de comercianții străini. „Ungaria afirmă în mod greșit că diferența dintre prețul de achiziție și cel de vânzare reprezintă profitul companiilor, fără să țină cont de costurile semnificative pe care acestea le suportă, precum cheltuielile cu personalul, spațiile comerciale sau taxele”, a transmis executivul european, conform Digi24 și News.ro.
Disputa dintre Comisia Europeană și Guvernul ungar nu este una recentă. Autoritățile de la Budapesta anunțaseră încă de anul trecut că sunt pregătite să conteste poziția Bruxelles-ului în această chestiune. Măsura în cauză vizează limitarea la 10% a adaosului comercial pentru un număr inițial de 30 de produse alimentare de bază, un plafon introdus în martie 2025 de fostul premier Viktor Orbán, pentru a reduce presiunile inflaționiste. Ulterior, sub noul prim-ministru Péter Magyar, măsura a fost nu doar prelungită și extinsă la mai multe produse, ci și transformată într-o reglementare permanentă în luna mai a acestui an, potrivit HotNews.ro.
Comisia Europeană susține că argumentele Ungariei sunt fundamental eronate. Argumentul central al Bruxelles-ului este că diferența dintre prețul de achiziție și cel de vânzare nu reprezintă profitul brut, ci trebuie să acopere o serie de costuri operaționale esențiale. Acestea includ, dar nu se limitează la, cheltuielile cu personalul, costurile de închiriere sau achiziție a spațiilor comerciale, utilitățile și taxele, care sunt elemente inerente oricărei activități comerciale. Prin ignorarea acestor costuri, plafonarea la 10% ar putea forța comercianții, în special pe cei cu marje mici de profit sau volume mari, să opereze în pierdere sau să-și reducă semnificativ operațiunile.
Această abordare este considerată de Comisie ca fiind o încălcare a regulilor pieței unice europene, care garantează libera circulație a bunurilor și serviciilor și interzice măsurile discriminatorii. Un aspect important subliniat de executivul european, și citat de Reuters, este că măsura afectează în special marile lanțuri de retail cu capital străin care operează pe piața ungară. Această particularitate sugerează o posibilă tentativă de favorizare a comercianților locali sau de limitare a influenței companiilor internaționale, aspecte care contravin principiilor concurenței loiale și nediscriminării în cadrul UE. Ungaria a adoptat în ultimii ani o serie de măsuri economice considerate naționaliste, inclusiv în sectoare precum energia și telecomunicațiile, ceea ce a generat tensiuni repetate cu Bruxelles-ul.
Un precedent relevant în regiune ar fi intervenția statului în prețurile la energie în România, unde Guvernul a plafonat prețurile și a compensat o parte din costuri, dar aceste măsuri au fost adesea temporare și justificate de crize energetice specifice, nu de o reglementare permanentă a adaosului comercial la produse de bază. La nivel european, intervențiile statului în economie sunt strict monitorizate de Comisia Europeană pentru a asigura respectarea normelor privind ajutorul de stat și funcționarea pieței unice. Conform datelor Eurostat din 2024, Ungaria a înregistrat o inflație anuală de 7,8% în aprilie, una dintre cele mai ridicate din UE, în timp ce media zonei euro era de 2,4%. Această diferență ar putea explica, parțial, urgența percepută de Budapesta de a interveni, însă modalitatea aleasă este contestată.
Criticii măsurii ungare, inclusiv asociațiile patronale ale comercianților, susțin că plafonarea adaosului comercial nu rezolvă cauzele fundamentale ale inflației, ci distorsionează piața. Aceasta ar putea duce la penurii de produse, la scăderea calității sau la migrarea investițiilor din sectorul de retail. De asemenea, ar putea afecta micii producători și furnizori, care ar fi presați să accepte prețuri de achiziție mai mici de la comercianți pentru ca aceștia să se încadreze în plafonul impus. Pe de altă parte, Guvernul ungar, sub conducerea lui Péter Magyar, a declarat că prioritatea sa este protejarea consumatorilor de creșterile excesive de prețuri și că va apăra suveranitatea economică a țării în fața oricăror presiuni externe.
De ce contează
Această acțiune a Comisiei Europene împotriva Ungariei este semnificativă deoarece subliniază angajamentul Bruxelles-ului de a proteja principiile pieței unice și de a preveni măsurile economice naționaliste discriminatorii. O decizie favorabilă Comisiei ar putea crea un precedent important, descurajând alte state membre să impună reglementări similare care ar putea fragmenta piața internă a UE. Pentru consumatorii și comercianții din Ungaria, rezultatul procesului va determina dacă piața va reveni la un regim de concurență liberă sau dacă intervenția statului în prețuri va persista, cu toate consecințele economice aferente, inclusiv potențiale penurii sau reduceri de investiții.
Următorul pas în acest dosar va fi examinarea argumentelor de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Procesul ar putea dura mai multe luni sau chiar ani, iar în final, CJUE va emite o hotărâre obligatorie pentru Ungaria. Dacă hotărârea va fi în favoarea Comisiei, Ungaria va fi obligată să elimine plafonul adaosului comercial. Refuzul de a se conforma ar putea atrage sancțiuni financiare semnificative. Între timp, presiunile asupra retailerilor din Ungaria vor continua, iar tensiunile dintre Budapesta și Bruxelles pe teme economice și juridice sunt de așteptat să se mențină la un nivel ridicat, în contextul în care Ungaria a mai fost în conflict cu UE pe diverse teme, de la statul de drept la migrație.
Această dispută subliniază complexitatea echilibrului dintre suveranitatea națională și integrarea economică europeană.