CNAS acuzată de nerespectarea termenelor legale
Comisia Europeană a decis miercuri, 8 iulie 2026, să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), acuzând Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) că nu achită la timp facturile către farmacii pentru medicamentele compensate. Această decizie vine după ce Executivul european a calificat întârzierile ca fiind „sistemice și persistente”, indicând o încălcare flagrantă a Directivei 2011/7/UE privind întârzierea în efectuarea plăților. „Comisia consideră că, în România, întârzierea efectuării plăților datorate operatorilor de farmacii este atât sistemică, cât și persistentă”, se arată în comunicatul oficial al instituției, subliniind că eforturile autorităților române au fost, până în prezent, insuficiente.
Legislația europeană, în special articolul 4 alineatul (4) litera (b) din Directiva 2011/7/UE, stipulează că entitățile publice care furnizează servicii medicale trebuie să deconteze tranzacțiile comerciale în maximum 60 de zile calendaristice. Cu toate acestea, potrivit datelor furnizate chiar de autoritățile române și citate de Comisie, farmaciile își primesc banii, în medie, cu 62 până la 79 de zile după expirarea acestui termen legal. Aceasta înseamnă întârzieri totale de până la aproape 140 de zile de la emiterea facturilor, o situație care afectează grav fluxul de numerar al operatorilor din domeniu, în special al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă 99% din totalul companiilor europene.
Problema a fost adusă în atenția Comisiei Europene în aprilie 2024, în urma plângerilor formulate de asociații care reprezintă peste 500 de farmacii independente din România. Ca răspuns, Comisia a inițiat procedura de infringement, trimițând o scrisoare de punere în întârziere în aprilie 2024, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 și de un aviz motivat suplimentar în ianuarie 2026. Deși au existat multiple avertismente oficiale și o perioadă extinsă pentru remedierea situației, măsurile luate de guvernul de la București nu au reușit să rezolve problema, determinând Comisia să treacă la faza finală a procedurii și să deschidă procesul la CJUE, conform relatărilor Digi24 și HotNews.
Rolul farmaciilor în sistemul de sănătate românesc este unul esențial și complex. Ele achiziționează medicamente de la producători și distribuitori pe propria cheltuială, apoi le eliberează pacienților în cadrul sistemului public național de asigurări de sănătate, pe bază de rețete compensate sau gratuite. Ulterior, CNAS ar trebui să ramburseze farmaciilor costurile medicamentelor eliberate. Practic, farmaciile finanțează în prealabil aprovizionarea cu medicamente, asigurându-se că pacienții au acces în timp util la tratamentele necesare. Această situație le plasează într-o poziție vulnerabilă în fața întârzierilor de plată, transformându-le în creditori involuntari ai statului.
Comisia Europeană subliniază că întârzierile la plată „slăbesc lanțurile de aprovizionare, împiedică creșterea și competitivitatea întreprinderilor și le afectează capacitatea de a inova și de a se dezvolta”. Această decizie face parte din eforturile mai ample ale Comisiei de a asigura respectarea legislației și de a elimina barierele de pe piața unică în 11 domenii prioritare, așa cum a fost anunțat și în Raportul anual pentru 2026 privind competitivitatea pieței unice. Prioritizarea combaterii întârzierilor de plată din partea autorităților publice este un angajament ferm al Executivului comunitar pentru a sprijini fluxurile de numerar sănătoase ale companiilor, permițându-le să investească și să se dezvolte, conform Agerpres.
De ce contează
Această acțiune a Comisiei Europene împotriva României are implicații majore pentru sistemul de sănătate și economia națională. Întârzierile cronice la plata farmaciilor nu doar că pun presiune financiară pe aceste afaceri, în special pe cele mici și independente, dar pot duce și la perturbări în aprovizionarea cu medicamente esențiale. Pacienții ar putea fi, în cele din urmă, cei mai afectați, prin reducerea disponibilității anumitor tratamente. De asemenea, procesul la CJUE poate atrage penalități financiare semnificative pentru România, adăugând o povară suplimentară bugetului de stat și afectând credibilitatea țării în respectarea angajamentelor europene.
Următorul pas în această procedură va fi analiza cazului de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În cazul în care CJUE va constata că România nu și-a îndeplinit obligațiile, ar putea impune sancțiuni financiare, inclusiv amenzi forfetare și penalități cu titlu cominatoriu pentru fiecare zi de întârziere până la remedierea situației. Este de așteptat ca autoritățile române, prin Ministerul Sănătății și CNAS, să prezinte argumente și să demonstreze eventualele măsuri corective luate sau planificate.
Rămâne de văzut dacă guvernul de la București va reuși să implementeze soluții durabile pentru a asigura respectarea termenelor de plată și pentru a evita consecințele unei decizii nefavorabile a CJUE, care ar putea avea un impact considerabil asupra finanțelor publice și a reputației țării în Uniunea Europeană.