Dezinformare online și manipulare vizuală
Autoritatea Vamală Română (AVR) a infirmat categoric, miercuri, 8 iulie 2026, informațiile vehiculate intens în spațiul online, conform cărora instituția ar fi confiscat 75 de kilograme de cocaină ambalată în pachete purtând fotografia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Această știre a fost catalogată drept "complet falsă" de către reprezentanții AVR, care au subliniat că nu au desfășurat o astfel de operațiune și nu au emis niciun comunicat oficial pe acest subiect.
"În mediul online circulă o «ştire» potrivit căreia Autoritatea Vamală Română ar fi confiscat 75 kg de cocaină ambalată în pachete purtând fotografia preşedintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy. Această informaţie este FALSĂ. Instituţia noastră nu a desfăşurat nicio astfel de acţiune şi nu a emis nicio comunicare pe acest subiect”, a transmis Autoritatea Vamală Română, conform declarațiilor oficiale.
Falsificatorii au recurs la utilizarea abuzivă a elementelor de identitate vizuală ale instituției, aplicând sigla AVR pe o imagine falsificată. Mai mult, a fost creată și o captură de ecran fabricată, menită să imite pagina oficială a Autorității Vamale Române și să simuleze un comunicat care nu a fost niciodată publicat. Această tehnică de dezinformare subliniază vulnerabilitatea publicului în fața conținutului generat digital și necesitatea unei verificări riguroase a surselor.
"Peste imaginea falsificată a fost aplicată abuziv sigla Autorităţii Vamale Române. Mai mult, circulă şi o captură de ecran fabricată, care imită site-ul nostru oficial şi un «comunicat» pe care nu l-am publicat niciodată”, au precizat reprezentanții AVR. Acest incident nu este izolat, ci se încadrează într-un peisaj global al știrilor false, unde imaginile și informațiile pot fi manipulate cu o relativă ușurință, având potențialul de a influența percepția publică și de a submina încrederea în instituțiile statului.
Autoritatea Vamală a reiterat importanța verificării informațiilor exclusiv din surse oficiale. Într-o eră digitală în care tehnologia permite falsificarea rapidă a imaginilor și clonarea paginilor de internet, instituția a avertizat cetățenii că "cea mai bună protecţie rămâne un simplu obicei: înainte de a crede sau de a distribui, întrebaţi-vă «care este sursa?». Câteva secunde de verificare fac diferenţa între a fi informat şi a fi manipulat”. Această recomandare este crucială în contextul proliferării știrilor false, care pot avea consecințe semnificative, de la inducerea în eroare a publicului până la afectarea imaginii unor instituții sau chiar a unor personalități politice.
Un studiu Eurobarometru din 2023 arăta că aproximativ 60% dintre români se consideră expuși la știri false cel puțin o dată pe săptămână, un procent mai mare decât media europeană de 47%. Această statistică subliniază o vulnerabilitate crescută a societății românești la dezinformare, ceea ce face ca apelurile instituționale la verificare să fie și mai relevante. În comparație, țări precum Finlanda sau Danemarca înregistrează procente mult mai mici, indicând o reziliență mai bună a cetățenilor la astfel de fenomene, posibil datorită unui nivel mai ridicat de educație media și a încrederii în mass-media tradițională.
Acest caz particular, care implică imaginea unui șef de stat străin și o presupusă operațiune antidrog, demonstrează modul în care dezinformarea poate fi utilizată pentru a crea narațiuni complexe și credibile la prima vedere. Lipsa oricărei dovezi oficiale sau a unui comunicat public din partea AVR ar fi trebuit să fie un prim semnal de alarmă pentru oricine a întâlnit aceste informații. Experții în securitate cibernetică și comunicare atrag atenția că astfel de campanii de dezinformare pot fi orchestrate de actori statali sau non-statali cu scopul de a destabiliza, de a răspândi propagandă sau de a discredita anumite entități.
Contextul geopolitic actual, marcat de conflictul din Ucraina, oferă un teren fertil pentru răspândirea știrilor false care vizează atât Ucraina, cât și aliații săi. Asocierea președintelui Zelenski cu traficul de droguri, chiar și într-o știre falsă, servește la alimentarea anumitor narative propagandistice care încearcă să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina și să deterioreze imaginea liderului său. Este o tactică des întâlnită în războiul informațional, unde percepțiile sunt modelate prin manipularea faptelor și a imaginilor.
În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a inițiat în 2024 diverse campanii de conștientizare privind pericolele dezinformării online, subliniind rolul esențial al educației digitale.
Deși nu există o legislație specifică strictă care să incrimineze răspândirea de știri false, așa cum este cazul în alte țări europene, instituțiile românești se bazează pe capacitatea cetățenilor de a discerne și pe apelurile la responsabilitate individuală în mediul online.