AVR demască o dezinformare online
Autoritatea Vamală Română (AVR) a dezmințit ferm, miercuri, 8 iulie 2026, informațiile care circulă în mediul online conform cărora instituția ar fi confiscat 75 de kilograme de cocaină ambalată în pachete purtând fotografia președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Potrivit unui comunicat oficial al AVR, citat de News.ro, aceste informații sunt complet false, iar instituția nu a desfășurat o astfel de acțiune și nu a emis nicio comunicare pe acest subiect.
„În mediul online circulă o «ştire» potrivit căreia Autoritatea Vamală Română ar fi confiscat 75 kg de cocaină ambalată în pachete purtând fotografia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Această informaţie este FALSĂ. Instituţia noastră nu a desfăşurat nicio astfel de acţiune şi nu a emis nicio comunicare pe acest subiect”, se arată în declarația Autorității Vamale Române. Mai mult, reprezentanții instituției au subliniat că peste o imagine falsificată a fost aplicată abuziv sigla Autorității Vamale Române, în încercarea de a conferi credibilitate știrii false.
Această tactică de dezinformare nu s-a limitat doar la imagini. AVR a precizat că, pe lângă fotografia manipulată, circulă și o captură de ecran fabricată, care imită site-ul oficial al instituției, www.customs.ro, și un așa-zis „comunicat” pe care AVR nu l-a publicat niciodată. Această metodă, de a clona site-uri oficiale și de a crea comunicate false, este o tehnică des întâlnită în campaniile de dezinformare, menită să inducă în eroare publicul și să submineze încrederea în instituțiile statului.
Reprezentanții instituției le-au recomandat insistent cetățenilor să verifice informațiile doar din surse oficiale și de încredere. „Informaţiile despre activitatea instituţiei noastre le găsiţi exclusiv pe www.customs.ro şi pe conturile noastre oficiale de social media”, a declarat AVR. Această recomandare este crucială într-un context în care știrile false și dezinformarea devin tot mai sofisticate și mai greu de detectat de către publicul larg.
Incidentul subliniază vulnerabilitatea instituțiilor publice în fața campaniilor de dezinformare, chiar și în România. Dezinformarea, conform unui studiu Eurobarometru din 2022, a fost identificată de 68% dintre cetățenii UE ca fiind o problemă majoră pentru democrație. În România, acest procent este chiar mai ridicat, indicând o preocupare crescută a populației față de fenomen. Un raport al Comisiei Europene din 2023 arăta că atacurile de dezinformare vizează adesea teme sensibile, cum ar fi războiul din Ucraina, sănătatea publică sau stabilitatea economică, încercând să genereze neîncredere și polarizare socială.
Contextul geopolitic actual, marcat de invazia Rusiei în Ucraina, a amplificat numărul și intensitatea operațiunilor de dezinformare, multe dintre ele având ca scop denigrarea imaginii Ucrainei și a liderilor săi, precum președintele Zelenski. Utilizarea imaginii unui lider politic controversat sau implicat în conflicte majore este o tactică frecventă pentru a atrage atenția și a disemina mesaje false cu impact emoțional puternic. Această situație reamintește de alte cazuri de dezinformare din România, cum ar fi cele legate de pandemia COVID-19, unde informații false despre vaccinuri sau tratamente au circulat intens, punând în pericol sănătatea publică și generând panică. De asemenea, în 2021, o campanie de dezinformare similară a vizat Ministerul Sănătății, folosind documente falsificate pentru a răspândi informații eronate.
Un gând sincer transmis de Autoritatea Vamală Română a fost: „dezinformarea nu ocoleşte pe nimeni, nici măcar instituţiile statului, aşa cum ne-am convins chiar noi zilele acestea. Într-o lume în care o siglă poate fi lipită pe orice imagine şi un site oficial poate fi «clonat» în câteva minute, cea mai bună protecţie rămâne un simplu obicei: înainte de a crede sau de a distribui, întrebaţi-vă «care este sursa?». Câteva secunde de verificare fac diferenţa între a fi informat şi a fi manipulat”. Această declarație subliniază responsabilitatea individuală în combaterea dezinformării și importanța gândirii critice în era digitală.
De ce contează
Acest incident este un exemplu elocvent al modului în care campaniile de dezinformare încearcă să submineze încrederea publicului în instituțiile statului și să răspândească narative false, adesea cu implicații geopolitice. Prin imitarea site-urilor oficiale și utilizarea abuzivă a siglelor, dezinformatorii urmăresc să-și valideze mesajele, manipulând percepția publicului. Pentru cetățeni, verificarea surselor oficiale devine esențială pentru a evita propagarea știrilor false, care pot avea consecințe grave, de la crearea de tensiuni sociale până la afectarea imaginii internaționale a României sau a relațiilor sale diplomatice. Protejarea spațiului informațional este o responsabilitate comună.
Concluzie Fenomenul dezinformării, amplificat de tehnologiile digitale, continuă să reprezinte o provocare majoră pentru societatea românească și pentru democrație în general. Reacția promptă a Autorității Vamale Române, de a demasca știrea falsă, este un pas important în combaterea acestor tactici. Este de așteptat ca astfel de incidente să devină tot mai frecvente și mai sofisticate, impunând o vigilență sporită atât din partea instituțiilor, cât și a publicului. Guvernul României, prin diverse agenții, a început să dezvolte strategii de combatere a dezinformării, inclusiv prin campanii de educație media, dar eficacitatea acestora depinde în mare măsură de implicarea activă a cetățenilor în verificarea informațiilor.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste tactici și ce măsuri suplimentare vor fi adoptate pentru a proteja spațiul informațional românesc de manipulare.