Începe intervenția crucială pentru sinistrați
La nouă luni de la explozia devastatoare din octombrie anul trecut, care a aruncat în aer două niveluri ale unui imobil din cartierul Rahova, cauzând moartea a trei persoane și rănirea multor altora, Primăria Municipiului București (PMB) a anunțat marți, 7 iulie 2026, că săptămâna aceasta va fi semnat ordinul de începere a lucrărilor de punere în siguranță a blocului. Această etapă, mult așteptată de locatarii sinistrați, este considerată un pas esențial pentru ca aceștia să-și poată recupera bunurile personale, potrivit unui mesaj publicat de PMB pe Facebook și preluat de MEDIAFAX și Digi24.
„Locatarii blocului din Rahova sunt cu un pas mai aproape de a intra în locuințele distruse de explozie! Săptămâna aceasta, predăm amplasamentul și dăm ordin de începere pentru punerea în siguranță a blocului”, a declarat Primăria Capitalei. Această intervenție vine după o lungă perioadă de incertitudine pentru sutele de bucureșteni afectați de tragedie. Explozia, provocată de o acumulare de gaze, a lăsat o scară întreagă de bloc nelocuibilă, iar locatarii au fost nevoiți să-și găsească adăpost în alte părți. Timpul îndelungat de așteptare a stârnit critici din partea comunității și a societății civile, care au subliniat lentoarea procesului birocratic în astfel de situații de criză.
Potrivit comunicatului PMB, branșamentele necesare pentru rețelele de apă, electricitate și internet au fost deja asigurate, iar proiectarea lucrărilor este în curs de finalizare, estimată a fi gata săptămâna viitoare. Municipalitatea a explicat că a existat o întârziere de aproape trei săptămâni din cauza cererii expertului judiciar de a efectua săpături suplimentare în jurul blocului, esențiale pentru ancheta în desfășurare. „În acest timp, constructorul nu a avut acces pe șantier, să continue proiectarea”, a precizat PMB, o informație preluată atât de MEDIAFAX, cât și de Digi24. Această situație subliniază complexitatea coordonării între etapele legale și cele de reconstrucție, un aspect frecvent întâlnit în proiectele de anvergură din România.
Lucrările de punere în siguranță, estimate să dureze aproximativ 50 de zile, implică o serie de operațiuni complexe. Acestea includ separarea etajelor afectate de restul structurii, îndepărtarea și demolarea părții avariate și consolidarea segmentului rămas în picioare. Scopul principal este stabilizarea structurii pentru a preveni colapsul și a permite accesul în siguranță. După finalizarea acestei etape, locatarii din partea de bloc care nu a fost complet distrusă vor putea intra în apartamente pentru a-și recupera documentele și bunurile de valoare. Această măsură este crucială, având în vedere că multe persoane și-au pierdut accesul la acte esențiale și amintiri personale.
Ulterior, va fi efectuată o nouă expertiză tehnică amănunțită. Aceasta va determina dacă partea de bloc rămasă poate fi salvată printr-un proces de consolidare sau dacă este necesară demolarea totală a întregii structuri. PMB a menționat că, „e foarte puțin probabil să mai poată intra cineva în partea de bloc afectată”, indicând gravitatea distrugerilor. Totuși, Primăria a adăugat că „vom face tot ce este posibil”, conform Digi24, în încercarea de a oferi speranță locatarilor. În cazul unei decizii de consolidare, se va trece la etapa de reconstrucție și reîntregire a dreptului de proprietate al locatarilor, un proces care, conform experiențelor anterioare similare din alte orașe românești, poate dura ani de zile.
Comparativ cu alte situații de dezastre urbane din Uniunea Europeană, unde intervențiile de urgență și planurile de reconstrucție sunt adesea accelerate prin fonduri speciale și proceduri simplificate, cazul Rahova pare să fi progresat într-un ritm mai lent. De exemplu, în cazul exploziei de la blocul din Iași din 2017, cauzată tot de o acumulare de gaze, procesul de expertizare și demarare a lucrărilor a durat, de asemenea, o perioadă considerabilă, generând frustrare printre locatari. Situația din Rahova reflectă adesea provocările birocratice și lipsa unor mecanisme de răspuns rapid și eficient în România pentru dezastrele civile de amploare. Costurile estimate pentru astfel de lucrări pot ajunge la milioane de euro, sume care adesea necesită alocări bugetare suplimentare și aprobări complexe.
**De ce contează**
Această decizie de începere a lucrărilor de punere în siguranță este vitală pentru sute de familii care au fost sinistrate și forțate să trăiască în incertitudine timp de nouă luni. Pe lângă impactul material, tragedia a avut un cost emoțional imens. Demararea lucrărilor permite nu doar recuperarea bunurilor, ci și un prim pas spre normalitate și redefinirea viitorului locativ pentru acești oameni. Procesul va stabili un precedent pentru modul în care autoritățile gestionează astfel de crize pe viitor, influențând încrederea publicului în capacitatea statului de a proteja și sprijini cetățenii în momente de cumpănă.
În aproximativ două luni, o parte dintre locatari vor avea acces limitat la apartamentele lor, marcând un moment crucial în procesul de recuperare. Cu toate acestea, viitorul pe termen lung al blocului rămâne incert, depinzând de rezultatele expertizei tehnice finale. Dacă se va decide demolarea totală, locatarii se vor confrunta cu un nou set de provocări legate de reconstrucție și compensații. Autoritățile, inclusiv Primăria Capitalei și instituțiile judiciare, vor trebui să continue să colaboreze strâns pentru a asigura transparența și eficiența procesului, minimizând pe cât posibil impactul asupra vieților celor afectați.
Rămân deschise întrebări legate de durata exactă a reconstrucției finale și de posibilele măsuri de prevenire a unor incidente similare pe viitor, precum și de sprijinul pe termen lung pentru victimele exploziei.