Apel pentru colaborare la Summitul NATO de la Ankara
Președintele Nicușor Dan a accentuat, miercuri, 8 iulie 2026, de la Summitul NATO de la Ankara, necesitatea unei colaborări mai strânse între statul român și companiile autohtone din industria de apărare, îndemnând Ministerul Afacerilor Externe (MAE) să își asume un rol proactiv în promovarea acestora pe piețele internaționale. Declarația sa, făcută în contextul participării la Forumul Industriei de Apărare, a vizat, potrivit G4Media, o intensificare a sprijinului pentru firmele românești care caută parteneriate și finanțări prin inițiative precum viitoarea Bancă pentru Apărare, ce va avea un sediu și în România.
„Este un proces în care înțelegem cu toții că trebuie să colaborăm și că rolul Ministerului de Externe este și să promoveze, în cazul Industriei militare și Ministerului Apărării, și să promoveze companiile românești. Este un proces în care progresăm, dar n-aș spune că suntem foarte departe”, a declarat Nicușor Dan, citat de Digi24. Această afirmație a fost interpretată de unele surse, precum Digi24, ca o "înțepătură" adresată direct ministrului de Externe, Oana Țoiu, sugerând o așteptare pentru o implicare mai consistentă a diplomației române în acest domeniu strategic.
În intervenția sa, șeful statului a subliniat că delegația României la Ankara include și reprezentanți ai firmelor românești de apărare, care au discuții concrete cu aliații. Potrivit G4Media, Nicușor Dan a fost întrebat specific dacă România facilitează aceste discuții și accesul la finanțări, recunoscând că, deși există progrese, colaborarea dintre autorități și mediul privat este încă în dezvoltare. El a menționat că au existat numeroase discuții la nivel de proiecte, inclusiv un exercițiu de testare a echipamentelor antidronă și un mare târg de apărare organizat la București în urmă cu două luni, la care statul român a participat activ. "Există acest tip de interacțiuni", a spus Nicușor Dan, adăugând că "bineînțeles că tot timpul e loc de mult mai bine."
Președintele a reiterat sprijinul său necondiționat pentru tehnologiile autohtone, afirmând că "fără discuție, cel puțin din partea mea, evident totală deschidere pentru că am spus de mai multe ori că nu e o perioadă fericită pentru umanitate să își ducă banii către armament. Pe de altă parte, asta deschide oportunități pentru industria noastră de apărare și cea publică și cea privată." Această poziție contrastează cu percepția generală conform căreia achizițiile de echipamente militare din România au fost, istoric, orientate predominant către furnizori externi, adesea fără o compensare tehnologică sau industrială semnificativă pentru economia locală. De exemplu, în 2023, procentul achizițiilor din industria autohtonă de apărare a fost estimat la sub 15% din totalul cheltuielilor militare, conform unor analize ale experților din domeniu, un nivel considerat insuficient pentru a stimula creșterea sectorului.
Contextul regional, marcat de conflictul din Ucraina, a reconfigurat prioritățile strategice ale NATO, punând un accent tot mai mare pe creșterea capacității de producție și pe dezvoltarea industriei de apărare în statele membre. Această tendință este susținută de noi inițiative, cum ar fi European Defence Fund (EDF), care a alocat peste 8 miliarde de euro pentru proiecte de cercetare și dezvoltare în apărare între 2021 și 2027. România, cu un buget al apărării de 2,5% din PIB în 2024, conform angajamentelor NATO, are o oportunitate semnificativă de a-și revitaliza industria, care a cunoscut un declin major după 1990, pierzând peste 80% din forța de muncă și majoritatea capacităților de producție. Experți precum generalul (r) Virgil Bălăceanu au subliniat, în repetate rânduri, că dezvoltarea unei industrii naționale robuste este esențială nu doar pentru securitatea națională, ci și pentru crearea de locuri de muncă și stimularea inovației tehnologice.
Un aspect crucial, evidențiat de președintele Dan și de analiștii economici, este rolul diplomației economice în promovarea exporturilor de armament. În timp ce țări precum Franța și Germania au atașați de apărare dedicați în ambasadele lor cheie, care facilitează activ contracte pentru companiile naționale, România a avut o abordare mai pasivă. Criticii, inclusiv voci din mediul privat, susțin că MAE ar trebui să folosească rețeaua diplomatică extinsă a României pentru a identifica piețe și a facilita contacte, în special pentru tehnologiile inovatoare, cum ar fi sistemele antidronă sau echipamentele de comunicații securizate, unde firmele românești au demonstrat competență. Este notabil că unele companii românești exportă deja tehnologii avansate în state din Golf și SUA, demonstrând potențialul existent, chiar și fără un sprijin guvernamental sistemic.
Președintele a subliniat că reprezentanțele externe ale României, alături de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării, trebuie să aibă un rol mai activ în promovarea companiilor românești pe piețele internaționale și în facilitarea accesului acestora la proiecte și parteneriate cu aliații NATO. Această viziune implică o schimbare de paradigmă, de la o abordare reactivă la una proactivă, în care statul devine un partener strategic pentru industria de apărare, nu doar un reglementator sau un client.
De ce contează
Declarațiile președintelui Nicușor Dan subliniază o schimbare de mentalitate necesară în relația stat-industrie, vitală pentru securitatea și economia României. O industrie de apărare puternică reduce dependența de importuri, stimulează inovația, creează locuri de muncă înalt calificate și contribuie la PIB. Implicarea activă a MAE ar deschide noi piețe pentru produsele românești, transformând cheltuielile militare din povară în oportunitate economică și strategică. Fără o strategie coerentă de promovare și sprijin, companiile autohtone riscă să rămână marginalizate într-o piață globală extrem de competitivă, ratând șansa de a contribui semnificativ la capacitatea de apărare și prosperitatea țării.
În concluzie, apelul președintelui la o colaborare sporită și la o implicare mai activă a Ministerului de Externe în promovarea industriei naționale de apărare semnalează o conștientizare la cel mai înalt nivel a potențialului strategic și economic al acestui sector. Rămâne de văzut cum se va concretiza această viziune în politici publice și acțiuni diplomatice. Următorii pași ar trebui să includă elaborarea unei strategii naționale integrate de promovare a exporturilor de apărare, alocarea de resurse dedicate în cadrul misiunilor diplomatice și o coordonare eficientă între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și MAE.
De asemenea, o monitorizare transparentă a progreselor și a contractelor obținute de companiile românești pe piața externă va fi esențială pentru a evalua eficacitatea acestor măsuri și pentru a asigura că România își valorifică pe deplin capacitățile în contextul angajamentelor sale NATO și europene.