CNAS depășește constant termenul legal de 60 de zile
Comisia Europeană a anunțat miercuri, 8 iulie 2026, că a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza întârzierilor sistemice și persistente ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în efectuarea plăților către operatorii de farmacii. Decizia vine ca urmare a nerespectării Directivei 2011/7/UE, care stipulează că entitățile publice din domeniul sănătății trebuie să achite tranzacțiile comerciale în maximum 60 de zile calendaristice.
Potrivit comunicatului Executivului european, măsurile adoptate de autoritățile române până în prezent nu au fost considerate suficiente pentru a remedia situația. „Întrucât nu s-a asigurat că CNAS efectuează plățile către operatorii de farmacii în termenul prevăzut, România și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul directivei”, se arată în declarația Comisiei Europene.
Procedura de infringement a fost inițiată în aprilie 2024, în urma unor plângeri formulate de asociații care reprezintă peste 500 de farmacii independente din România. Ulterior, Comisia a transmis României o scrisoare de punere în întârziere, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 și de un aviz motivat suplimentar în ianuarie 2026. În ciuda acestor avertismente, situația nu s-a îmbunătățit semnificativ, determinând Comisia să escaladeze cazul la CJUE.
Datele comunicate de autoritățile române arată că farmaciile primesc rambursările cu întârzieri medii de 62 până la 79 de zile peste termenul legal de 60 de zile. Această situație creează un impediment major pentru funcționarea normală a lanțurilor de aprovizionare cu medicamente și afectează grav competitivitatea și capacitatea de investiție a companiilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Experții economici subliniază că astfel de întârzieri pot duce la dificultăți de lichiditate, limitând accesul farmaciilor la capital și la posibilitatea de a negocia prețuri mai bune cu distribuitorii.
În România, sistemul public de sănătate, gestionat de CNAS, implică un rol crucial pentru farmacii. Acestea achiziționează medicamente de la producători și distribuitori din fonduri proprii, le eliberează pacienților pe baza rețetelor compensate sau gratuite, iar ulterior așteaptă decontarea de la CNAS. Practic, farmaciile pre-finanțează aprovizionarea cu medicamente, asigurând accesul continuu al pacienților la tratamentele necesare. Această schemă le transformă, involuntar, în creditori ai sistemului de sănătate, suportând costurile financiare ale întârzierilor.
Decizia Comisiei Europene face parte din eforturile sale de a asigura respectarea legislației UE și de a elimina barierele de pe piața unică, un obiectiv strategic detaliat în comunicarea „Un cadru de reglementare al UE mai simplu, mai clar și mai bine aplicat”. Întârzierile în efectuarea plăților sunt considerate un obstacol major în calea competitivității și a creșterii economice la nivel european. Un studiu Eurostat din 2023 arăta că România se numără printre statele membre cu cele mai mari întârzieri la plățile publice, o problemă recurentă care afectează diverse sectoare, nu doar pe cel farmaceutic. Spre comparație, țări precum Germania sau Țările de Jos au termene medii de plată mult mai scurte, adesea sub 30 de zile, indicând o mai bună implementare a directivei.
Impactul asupra sectorului farmaceutic românesc este unul profund. Farmaciile independente, în special cele din mediul rural sau din orașele mici, sunt cele mai vulnerabile. Ele depind în mare măsură de aceste rambursări pentru a-și susține activitatea și pentru a-și achita propriile obligații către furnizori. Un reprezentant al Asociației Farmaciilor Independente a declarat, sub anonimat, că „întârzierile constante ne pun în situația de a alege între a nu mai comanda anumite medicamente esențiale sau a ne asuma riscuri financiare enorme. Este o presiune insuportabilă care amenință existența multor farmacii.” Pe de altă parte, CNAS a susținut în trecut că se confruntă cu constrângeri bugetare și cu un volum mare de decontări, argumentând că depune eforturi pentru a îmbunătăți timpii de plată, deși rezultatele concrete nu au fost pe măsura așteptărilor Comisiei.
De ce contează
Această decizie a Comisiei Europene subliniază o problemă structurală persistentă în sistemul de sănătate românesc, cu implicații directe pentru pacienți și pentru mediul de afaceri. Întârzierile prelungite la plată nu doar că afectează stabilitatea financiară a farmaciilor, dar pot, pe termen lung, să ducă la indisponibilitatea anumitor medicamente esențiale în farmacii, în special în zonele defavorizate. De asemenea, crește riscul de faliment pentru farmaciile mici și medii, limitând concurența și accesul la servicii farmaceutice de calitate. Această intervenție europeană este crucială pentru a forța autoritățile române să restructureze procesele de plată și să asigure respectarea legislației UE, protejând astfel atât interesele comerciale, cât și sănătatea publică.
Trimiterea României la CJUE deschide o nouă etapă în această procedură de infringement. Curtea va examina cazul și va pronunța o hotărâre. Dacă CJUE va constata că România nu și-a îndeplinit obligațiile, țara va fi obligată să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii. În caz contrar, Comisia Europeană ar putea iniția o nouă procedură prin care să solicite Curții aplicarea unor sancțiuni financiare, cum ar fi amenzi zilnice sau sume forfetare, până la remedierea situației.
Este de așteptat ca Ministerul Sănătății și CNAS să intensifice dialogul cu Comisia și să prezinte un plan de măsuri concrete pentru a evita aceste sancțiuni și pentru a asigura un flux de plăți predictibil și conform normelor europene.