Priorități pe Flancul Estic și Marea Neagră
Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, 7 iulie 2026, la Digi24, cu o zi înainte de debutul summitului NATO de la Ankara, că România se prezintă la reuniune cu un bilanț favorabil privind cheltuielile pentru apărare. Aceasta a subliniat că, în anul 2025, investițiile directe în apărare au atins 2,2% din PIB, la care se adaugă aproape 1% în investiții conexe apărării, depășind împreună 3% din PIB, conform angajamentelor de la Haga. Oana Țoiu a afirmat că alocarea bugetară pentru 2026 este, de asemenea, conformă cu angajamentele României, incluzând infrastructura cu scop dual.
Mandatul României, stabilit în ultima ședință CSAT, vizează reconfirmarea nevoilor de creștere a capacității de descurajare și apărare aliată pe flancul estic și la Marea Neagră. Țoiu a accentuat poziționarea României ca furnizor de securitate în aceste regiuni, dar și în relația transatlantică. Ministra a reiterat, într-o postare pe Facebook de miercuri, 9 iulie 2026, că România este astăzi „statul aliat cu cea mai mare graniță cu războiul din est”, o realitate care impune o conștientizare sporită a riscurilor pe flancul estic și necesitatea ca Marea Neagră să devină o prioritate strategică în capacitatea colectivă de descurajare a NATO.
Angajamentul României de a atinge 2% din PIB pentru apărare, asumat la Summitul NATO din Țara Galilor în 2014, a fost depășit constant în ultimii ani. Investițiile directe de 2,2% din PIB în 2025 și cele conexe de aproape 1% demonstrează o respectare riguroasă a acestor obligații, cu perspectiva de a ajunge la un total de 5% pe parcursul anilor, așa cum a menționat Oana Țoiu. Această alocare financiară contribuie la modernizarea accelerată a Armatei României și la consolidarea capacităților defensive, inclusiv prin integrarea unor sisteme avansate precum radarul Merops din Statele Unite ale Americii în sistemul de apărare antiaeriană.
Pe lângă cheltuielile militare directe, România investește și în infrastructura duală, care are beneficii atât civile, cât și militare. Un exemplu recent este semnarea unui nou contract prin SAFE pentru un tronson al autostrăzii A8, o investiție care, deși are un impact economic imediat, servește și scopurilor strategice ale NATO, facilitând mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor. Această abordare multimodală a investițiilor în apărare este esențială pentru a maximiza eficiența resurselor și pentru a demonstra cetățenilor că angajamentele de securitate au și un efect pozitiv în economie.
În contextul avertismentului SUA privind o potențială „provocare” armată a Rusiei împotriva Poloniei, Oana Țoiu a menționat îngrijorarea colectivă existentă încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina. România și Polonia au fost printre primele țări care, încă din 2014, au atras atenția NATO asupra riscurilor generate de acțiunile Rusiei în Crimeea. Ministra a subliniat că sprijinul continuu pentru Ucraina este crucial pentru a asigura securitatea în regiune și a menționat convorbirile telefonice dintre președintele SUA și președinții Ucrainei și Rusiei ca bază pentru discuții viitoare privind o pace sustenabilă.
Agenda României la Summitul NATO de la Ankara a inclus discuții despre consolidarea prezenței aliate pe teritoriul național, extinderea infrastructurii la Baza militară Kogălniceanu și securitatea maritimă. În luna iunie 2026, a avut loc exercițiul EP MCM Dive, la care a participat și Canada cu o echipă de ofițeri militari și scafandri. Acest exercițiu a vizat creșterea capacității de deminare și răspunsul coordonat la riscul dronelor maritime, o amenințare tot mai prezentă în regiunea Mării Negre. Oana Țoiu a discutat aceste aspecte cu Anita Anand, ministra de Externe a Canadei, în timpul vizitei acesteia în România.
Miniștrii de externe NATO au abordat și relația Alianței cu Statele Unite, reafirmând angajamentul pentru apărarea colectivă. Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) a informat participanții despre planurile militare, măsurile de creștere a nivelului de pregătire al trupelor și actualizarea planurilor privind apărarea antiaeriană. Lecțiile din războiul din Ucraina au evidențiat necesitatea inovației și colaborării în industria de apărare, precum și importanța conectării infrastructurii energetice pentru pregătirea iernii și a economiilor pentru susținerea creșterii.
Un alt subiect important al discuțiilor a fost situația din Orientul Mijlociu. Memorandumul de înțelegere dintre SUA și Iran a fost considerat un pas real spre detensionare și reluarea liberei circulații în Strâmtoarea Ormuz. Oana Țoiu a discutat despre acest aspect cu secretarul de stat american Marco Rubio și cu omologii din țările din Golf, susținând că taxele de trecere prin strâmtoare sunt inacceptabile și că libertatea de navigație în apele internaționale, o practică de opt decenii, este esențială pentru economiile și comerțul global. România este implicată, de asemenea, în inițiativa franco-britanică pentru restabilirea navigației în Ormuz și colaborează cu Departamentul de Stat al SUA în cadrul inițiativei Maritime Freedom Construct.
România deține, din toamna anului 2025, funcția de viceguvernator în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), subliniind rolul cheie al acestei instituții în monitorizarea programului nuclear iranian. Această poziție conferă României o voce importantă în gestionarea dosarului nuclear și în promovarea stabilității regionale și globale. Participarea activă la aceste inițiative demonstrează angajamentul României nu doar pentru securitatea regională, ci și pentru cea globală.
De ce contează
Participarea României la Summitul NATO de la Ankara cu un bilanț pozitiv în ceea ce privește cheltuielile de apărare și cu o agendă clară de priorități este esențială pentru consolidarea profilului său de furnizor de securitate. Creșterea investițiilor în apărare nu doar că respectă angajamentele internaționale, dar contribuie direct la modernizarea forțelor armate și la protejarea cetățenilor. Sublinierea importanței Flancului Estic și a Mării Negre în strategia NATO este vitală pentru securitatea regională, având în vedere proximitatea conflictului din Ucraina și riscurile geopolitice. Aceste demersuri asigură o apărare colectivă robustă și o voce puternică pentru România în cadrul Alianței.
Concluzie Summitul NATO de la Ankara a reafirmat angajamentul colectiv pentru apărare și a subliniat rolul crucial al Flancului Estic și al Mării Negre în arhitectura de securitate a Alianței. Declarațiile Oanei Țoiu indică o Românie activă și responsabilă, care își îndeplinește angajamentele și promovează o viziune strategică coerentă. Deși discuțiile bilaterale dintre președintele României și Donald Trump nu au fost confirmate oficial, summitul a oferit oportunități ample pentru dialog informal și consolidarea parteneriatelor.
Provocările viitoare includ menținerea ritmului de modernizare a armatei, adaptarea la noile amenințări hibride și cibernetice, precum și continuarea sprijinului pentru Ucraina, toate acestea fiind esențiale pentru stabilitatea și prosperitatea regională pe termen lung.