Declarații controversate și noi inițiative la summitul Alianței
Președintele american Donald Trump a deschis marți, la Ankara, summitul NATO, cu declarații vehemente la adresa mai multor aliați europeni, criticând modul în care Alianța a gestionat războiul cu Iranul și reiterând nemulțumirile sale legate de contribuțiile la apărare. În ciuda tensiunilor, România a marcat o prezență activă, alăturându-se inițiativei canadiene de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, un pas strategic pentru consolidarea capacităților aliate, așa cum a anunțat președintele Nicușor Dan.
Potrivit Axios, supărarea lui Trump pe tema Iranului a planat asupra summitului, președintele american exprimându-și dezamăgirea față de acțiunile NATO în timpul conflictului. Această poziție a fost completată de critici directe la adresa unor țări precum Italia, Franța și Germania, pe care le-a acuzat de un sprijin insuficient. În contrast, Trump a avut o atitudine mai conciliantă față de premierul italian Giorgia Meloni, pe care a considerat-o „drăguță”, chiar dacă a menționat că relațiile s-au răcit din cauza lipsei de ajutor a Italiei în criza iraniană.
Un punct central al discuțiilor a fost, ca de obicei, obiectivul Alianței de a aloca 2% din PIB pentru apărare, o țintă pe care Trump a sugerat-o adesea că ar trebui să fie mai mare. Conform datelor NATO publicate marți, cinci țări membre sunt estimate să depășească chiar și un obiectiv de 3,5% din PIB pentru apărare încă din 2026. Lituania se află pe primul loc cu o alocare estimată la 5,33% din PIB, urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) și Grecia (3,65%), conform Sky News. Pe de altă parte, raportul a arătat că în anul precedent, 2025, trei state membre – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit nici măcar obiectivul anterior de 2%. Proiecțiile pentru SUA indică o cheltuială de 3,17%, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56%, iar Franța la 2,22%.
O declarație controversată a lui Trump, citată de Reuters și CNN, a vizat statutul Groenlandei. Președintele american a reiterat că teritoriul ar trebui să fie sub controlul Statelor Unite, nu al Danemarcei, argumentând că este vital din punct de vedere strategic pentru securitatea americană. „Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a spus Trump, afirmând că această chestiune i-a afectat relația cu NATO. El a adăugat că „Groenlanda nu ajută Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla”. Această poziție, exprimată și în trecut, subliniază o viziune americană centrată pe interese geopolitice directe, ignorând suveranitatea daneză asupra teritoriului.
Pe lângă aceste declarații incisive, Trump a abordat și relațiile cu liderii Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. El a afirmat că se înțelege bine cu ambii și că „ambii vor să facă o înțelegere. Păcat că a durat atât de mult.” Această observație, venită în contextul unui război prelungit în Ucraina, sugerează o dorință a lui Trump de a facilita o soluție negociată, deși detaliile unei astfel de înțelegeri rămân neclare. De asemenea, Trump a exprimat încrederea că președintele turc Recep Tayyip Erdogan nu dorește ca Iranul să obțină o armă nucleară și a anunțat intenția de a ridica sancțiunile CAATSA impuse Turciei, declarând că „nu vrem să sancționăm prietenii”. Această decizie ar putea semnala o îmbunătățire a relațiilor dintre SUA și Turcia, tensionate în ultimii ani din cauza achizițiilor de sisteme de apărare rusești de către Ankara.
România, prin vocea președintelui Nicușor Dan, a anunțat marți, la Ankara, că s-a alăturat statelor aliate care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență. Această nouă instituție financiară multilaterală, coordonată de Canada, reprezintă un angajament important pentru finanțarea proiectelor de apărare și securitate în cadrul Alianței. Participarea României la această inițiativă subliniază angajamentul țării față de consolidarea securității colective și diversificarea surselor de finanțare pentru modernizarea forțelor armate și creșterea rezilienței naționale. Este o mișcare strategică ce poate aduce beneficii semnificative pe termen lung pentru capacitatea de apărare a României și a flancului estic al NATO.
De ce contează
Declarațiile președintelui Trump la summitul NATO de la Ankara, deși controversate, subliniază presiunea continuă asupra aliaților de a-și crește cheltuielile de apărare și de a-și asuma o responsabilitate mai mare în cadrul Alianței. Pentru România, alăturarea la Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență este un pas crucial, oferind un nou mecanism de finanțare pentru proiecte esențiale. Aceasta contribuie la consolidarea capacității de apărare naționale și regionale, esențială într-un context geopolitic volatil, marcat de războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu. Implicarea României reflectă un angajament ferm față de securitatea colectivă și o adaptare la noile realități strategice.
Summitul NATO de la Ankara, prima zi, a fost marcat de un amestec de tensiuni și inițiative strategice. Pe de o parte, declarațiile lui Donald Trump privind cheltuielile de apărare și statutul Groenlandei au creat un climat de incertitudine și au subliniat fisurile existente în unitatea Alianței. Pe de altă parte, angajamentele precum crearea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, la care România a aderat, demonstrează o voință de adaptare și de consolidare a capacităților de apărare pe termen lung. Rămâne de văzut cum vor influența aceste discuții și decizii viitorul Alianței și relațiile transatlantice, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din SUA și al schimbărilor geopolitice rapide.
Următoarele zile ale summitului vor aduce, probabil, clarificări suplimentare și noi angajamente din partea statelor membre.