Cinci țări baltice, Polonia și Grecia depășesc 3,5% din PIB
La summitul NATO de la Ankara, care debutează marți, 7 iulie 2026, Alianța Nord-Atlantică a publicat estimările actualizate privind cheltuielile de apărare ale statelor membre pentru anul curent. Potrivit acestor date, cinci țări din cadrul NATO – Lituania, Estonia, Letonia, Polonia și Grecia – sunt proiectate să depășească obiectivul alianței de a aloca 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise în 2026. Această performanță subliniază o tendință crescătoare în angajamentul apărării colective, în contextul presiunilor geopolitice.
Această țintă de 3,5% din PIB pentru apărarea de bază a fost stabilită la summitul NATO de la Haga din 2025, reprezentând o creștere semnificativă față de obiectivul anterior de 2%. Liderii NATO s-au angajat să atingă această cifră până în 2035, răspunzând, printre altele, și presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump, care a solicitat o majorare substanțială a contribuțiilor. Pe lângă această țintă, s-a convenit și investiția a încă 1,5% din PIB în proiecte complementare de apărare, cum ar fi consolidarea securității cibernetice.
Concret, raportul NATO, citat de Reuters și Agerpres, plasează Lituania pe primul loc în ceea ce privește cheltuielile de apărare ca proporție din PIB, cu un impresionant 5,33%. Aceasta este urmată îndeaproape de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) și Grecia (3,65%). Aceste cifre demonstrează un angajament excepțional al statelor din flancul estic al NATO și al Greciei, probabil influențat de proximitatea unor zone de conflict și de importanța strategică a regiunilor respective.
În contrast, alte state membre se confruntă încă cu provocări în atingerea obiectivelor. Anul trecut, în 2025, trei membri NATO – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit nici măcar ținta precedentă de 2%. Cu toate acestea, estimările pentru 2026 indică o îmbunătățire, Albania și Republica Cehă urmând să atingă pragul de 2% în acest an, în timp ce noul guvern sloven și-a exprimat intenția de a depăși această cifră.
România se poziționează la jumătatea clasamentului în cadrul Alianței. După ce a îndeplinit vechiul obiectiv de 2% încă din 2024, raportul NATO arată că România a cheltuit 2,19% din PIB pentru apărare în 2025, iar pentru 2026 se estimează o creștere la 2,43%. Această evoluție este notabilă, având în vedere că în 2014, cheltuielile României pentru apărare erau de doar 1,35% din PIB. Chiar și cu această creștere, România rămâne sub noua țintă de 3,5% din PIB stabilită pentru 2035, dar depășește media europeană și canadiană, estimată la 2,53% din PIB pentru acest an.
Marile puteri NATO, precum Statele Unite, continuă să domine peisajul cheltuielilor. SUA sunt estimate să aloce 3,17% din PIB pentru apărare în 2026, cu o valoare absolută de aproximativ 850 de miliarde de dolari, mult peste cele 634 de miliarde de dolari estimate pentru Europa și Canada cumulat. Germania este proiectată să cheltuiască 2,69%, Regatul Unit 2,56%, iar Franța 2,22%. Italia se situează la 2,1%, iar țări precum Belgia și Portugalia sunt estimate la 2% și, respectiv, 2,1%.
Contextul regional și global joacă un rol crucial în aceste decizii bugetare. Invazia Ucrainei de către Rusia a accelerat considerabil reevaluarea strategiilor de apărare în întreaga Europă, determinând multe state să-și revizuiască angajamentele financiare. Expertul în securitate europeană, Dr. Cristian Popescu de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, a declarat pentru *Adevărul* că „majorarea cheltuielilor de apărare nu este doar o cerință politică, ci o necesitate strategică impusă de realitățile conflictului din estul Europei și de instabilitatea globală. Statele din flancul estic, precum Lituania și Polonia, simt direct această presiune.”
**De ce contează** Aceste estimări NATO subliniază o schimbare fundamentală în abordarea apărării colective, cu implicații directe pentru securitatea României și a regiunii. Creșterea cheltuielilor indică o conștientizare sporită a amenințărilor, în special din partea Rusiei, și o dorință de a consolida capacitățile militare. Pentru cetățenii români, aceasta înseamnă o securitate sporită, dar și o realocare semnificativă de resurse bugetare care ar fi putut fi direcționate către alte sectoare. Angajamentul României de a depăși pragul de 2% contribuie la credibilitatea sa în cadrul NATO și la descurajarea oricăror agresiuni potențiale în Marea Neagră.
În perspectiva viitoare, presiunile asupra statelor membre NATO de a-și majora cheltuielile de apărare vor continua, mai ales în contextul incertitudinilor geopolitice. Summitul de la Ankara va fi o ocazie pentru lideri de a reitera angajamentele și de a discuta modalități de a accelera atingerea noii ținte de 3,5% din PIB până în 2035. Rămâne de văzut dacă statele care se apropie de 2% vor reuși să facă saltul spre noul obiectiv și cum vor gestiona guvernele echilibrul dintre nevoile de apărare și cele socio-economice.
Pentru România, provocarea va fi menținerea ritmului de creștere a cheltuielilor și eficientizarea investițiilor în echipamente și personal militar, având în vedere necesitatea modernizării continue a Armatei Române.