Bucureștiul cere măsuri urgente pe flancul estic
La Summitul NATO de la Ankara, desfășurat pe 7 și 8 iulie 2026, România, reprezentată de președintele Nicușor Dan, își propune să aducă în prim-plan securitatea Mării Negre și amenințarea crescândă a dronelor. Delegația română va solicita măsuri accelerate pentru consolidarea apărării flancului estic, va sublinia întârzierile în livrarea echipamentelor militare și își va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina și Republica Moldova. Potrivit surselor MEDIAFAX, România trebuie să atragă atenția „în mod foarte clar asupra dronelor. Nu mai vorbim despre un risc teoretic, ci despre incidente care au ajuns pe teritoriul nostru.”
Pe agenda României se află și modernizarea sistemelor de supraveghere maritimă și extinderea misiunii de deminare desfășurate în parteneriat cu Turcia și Bulgaria. Această ultimă inițiativă va include, conform Digi24, un amendament la memorandumul existent, care va adăuga protecția infrastructurii strategice din Marea Neagră, o necesitate stringentă având în vedere incursiunile rusești semnalate, inclusiv o alertă în zona Isaccea chiar în dimineața summitului.
Președintele american Donald Trump a sosit la Ankara cu o retorică critică la adresa NATO, declarând că a fost „foarte dezamăgit” de Alianță în timpul conflictului său cu Iranul și că, „sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, (...) este posibil să nu fi mers”, potrivit Sky News și G4Media. El a acuzat aliații europeni, inclusiv Italia, Franța și Germania, că nu au fost suficient de loiali, în ciuda investițiilor de „trilioane de dolari” ale Statelor Unite în NATO pentru a proteja Europa și Canada. Trump a reiterat, de asemenea, că Groenlanda ar trebui să fie sub control american, nu danez, argumentând că este vitală strategic pentru securitatea SUA și că Danemarca nu cheltuiește suficient pentru a o susține, un subiect care a generat tensiuni între aliați.
În contrast cu poziția americană, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a subliniat că Europa a devenit un partener mult mai puternic pentru SUA, cu progrese remarcabile în reducerea dependenței de Statele Unite în domeniul apărării. Rutte a anunțat că aliații vor investi peste 40 de miliarde de dolari în capacități de combatere a dronelor în următorii cinci ani și că Alianța a investit deja 37 de miliarde de dolari în consolidarea bazei industriale de apărare în ultimul an. Se estimează că până anul viitor, capacitatea de producție de obuze de artilerie va ajunge la patru milioane pe an, aproape dublu față de anul precedent, conform CNN și Sky News.
România este profund preocupată de incidentele cu drone, având în vedere că proiectele majore antidrone aflate în pregătire ar putea produce rezultate concrete abia în perioada 2029-2030, așa cum reiese din informațiile MEDIAFAX. Din acest motiv, Bucureștiul caută soluții rapide, precum dislocarea unor sisteme radar din Slovacia și sprijinul Spaniei pentru elicoptere capabile să intercepteze și să doboare drone. De asemenea, România va solicita sprijin pentru achiziționarea și integrarea de senzori pentru detectarea rapidă a dronelor maritime, minelor și altor amenințări la adresa porturilor și infrastructurii energetice, în paralel cu actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră – SCOMAR.
Președintele Nicușor Dan a anunțat, marți, că România s-a alăturat aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, coordonată de Canada, și că România este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii. Această instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în apărare și securitate, cu un accent pe întreprinderile mici și mijlocii, conform G4Media.
În cadrul Forumului NATO pentru Industria de Apărare, au fost anunțate parteneriate cu industria americană pentru producția și întreținerea unor sisteme de rachete esențiale. Printre acestea se numără dezvoltarea capacităților europene de producție pentru rachetele FIM-92 Stinger, un studiu privind extinderea producției rachetelor AIM-120C-8 AMRAAM și înființarea unei facilități europene de întreținere pentru interceptoarele PAC-3 Patriot. Un grup de 11 state membre NATO, inclusiv România, a lansat un program comun pentru achiziția aeronavelor de supraveghere și control Saab GlobalEye, care vor înlocui treptat flota de avioane-radar AWACS, potrivit unui comunicat NATO.
Programul F-35 este un alt punct de discuție pentru România, care, deși prevedea inițial începerea livrărilor în jurul anului 2030, se confruntă acum cu incertitudini privind termenele, conform surselor MEDIAFAX. Într-o turnură interesantă, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și-a exprimat convingerea că un acord pentru achiziția de F-35 și motoare pentru avioanele KAAN este aproape, iar The New York Times, citând oficiali americani, a relatat că Trump ar fi dispus să sprijine reintegrarea Turciei în programul F-35, din care a fost exclusă acum șapte ani. Această mișcare ar putea însă întâmpina opoziția Congresului SUA și a Israelului.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a profitat de discursul său la summit pentru a cere aliaților sisteme de apărare aeriană, afirmând că Ucraina este capabilă să gestioneze celelalte aspecte ale războiului, dar are nevoie urgentă de sprijin în acest domeniu. El a subliniat că Ucraina dispune de cea mai mare și mai avansată capacitate de război cu drone din lume și că rata de interceptare a dronelor rusești a crescut la peste 90%. Zelenski a pledat, de asemenea, pentru aderarea Ucrainei la NATO, considerând-o un pas firesc pentru securitatea europeană, având în vedere vecinătatea cu Rusia. El a anunțat că va semna „noi acorduri privind dronele” și va avea aproape douăzeci de întâlniri bilaterale, cu accent pe consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, conform Sky News și The Guardian.
Un sondaj intern NATO, consultat de Politico, arată o scădere a încrederii americanilor în Alianță, doar 43% dintre aceștia crezând că aliații ar interveni pentru a apăra SUA în caz de atac, cel mai redus nivel dintre toate cele 32 de state membre. Acest declin, de aproximativ opt puncte procentuale față de 2025, este atribuit discursului critic al lui Donald Trump. Cu toate acestea, majoritatea respondenților (62%) consideră că apartenența la NATO reduce riscul unui atac, iar 65% ar vota pentru menținerea statutului de membru. Ministra olandeză a Apărării, Dilan Yeşilgöz-Zegerius, a avertizat că aliații care nu vor aloca 5% din PIB pentru apărare vor fi supuși presiunilor. Germania, de exemplu, intenționează să investească peste 600 de miliarde de euro în apărare până în 2030, dublându-și bugetul militar în patru ani, un plan ambițios care stârnește dezbateri interne și îngrijorări în rândul vecinilor.
De ce contează
Acest summit de la Ankara este crucial pentru România și pentru securitatea regională. Prioritățile Bucureștiului, axate pe securitatea Mării Negre și apărarea antidronă, reflectă o realitate geopolitică în care amenințările sunt tot mai tangibile. Întârzierile în livrarea echipamentelor militare și necesitatea soluțiilor rapide pentru apărarea antiaeriană și maritimă subliniază vulnerabilitățile existente. Implicarea României în inițiative precum Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență și achiziția de aeronave de supraveghere demonstrează o abordare proactivă pentru consolidarea capacităților de apărare, esențială într-un context internațional marcat de tensiuni crescânde și o retorică americană fluctuantă privind angajamentul față de NATO. Deciziile luate aici vor influența direct capacitatea României de a-și proteja teritoriul și interesele strategice.
În ciuda tensiunilor și a retoricii ambivalente a președintelui Trump, Summitul NATO de la Ankara a demonstrat o direcție clară spre consolidarea apărării colective și a industriei militare. Angajamentele pentru creșterea cheltuielilor de apărare, investițiile masive în capacități antidronă și noile parteneriate de producție militară în Europa indică o conștientizare acută a nevoii de adaptare la un mediu de securitate în schimbare rapidă. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste decizii și dacă retorica critică a SUA se va traduce în acțiuni concrete de reducere a prezenței militare americane în Europa, așa cum a sugerat Trump.
Viitorul relației transatlantice și capacitatea NATO de a răspunde eficient amenințărilor din flancul estic și din Marea Neagră depind de coeziunea și angajamentul tuturor aliaților în fața provocărilor viitoare.