Discuții intense pentru finanțarea bugetului 2028-2034
Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene au inițiat evaluarea unor noi surse proprii de venit pentru bugetul comun, iar printre variantele discutate se numără o taxă aplicată biletelor de avion și o contribuție legată de zahăr, potrivit informațiilor furnizate de Euractiv și preluate de Mediafax. Aceste propuneri au ajuns în atenția Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper), în contextul în care Irlanda, care a preluat președinția rotativă a Consiliului UE în iulie 2026, are sarcina de a identifica, până în toamnă, formule de finanțare care să obțină sprijinul unanim al celor 27 de guverne.
În acest stadiu, nu există un proiect legislativ final care să detalieze valoarea sau modul de calcul al unei eventuale taxe pe biletele de avion. Discuțiile preliminare sugerează că o astfel de contribuție ar putea fi uniformă sau diferențiată în funcție de distanța zborului, clasa de călătorie sau emisiile estimate, însă aceste aspecte nu au fost confirmate oficial. Deocamdată, negocierile se axează pe identificarea tipurilor de venituri care ar putea fi acceptate politic. Similar, în cazul taxei pe zahăr, nu este clar dacă mecanismul ar viza zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite, alimentele ultraprocesate sau cantitatea de zahăr adăugat în produse. Este important de menționat că, deși ideea taxării alimentelor cu un conținut ridicat de zahăr, sare sau grăsimi a mai fost analizată la Bruxelles ca instrument de sănătate publică și sursă de venit, o astfel de contribuție nu a fost inclusă între cele cinci surse proprii propuse oficial de Comisia Europeană în vara anului 2025. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre, inclusiv România, au deja implementate taxe naționale care vizează zahărul, ceea ce ar putea complica introducerea unei taxe europene uniforme.
Necesitatea unor fonduri suplimentare decurge din negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2028–2034, estimat inițial de Comisia Europeană la aproximativ două trilioane de euro. Acești bani trebuie să acopere nu doar politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, ci și cheltuieli în creștere pentru apărare, competitivitate, tehnologie, securitatea frontierelor și sprijinirea statelor vecine. Un alt factor crucial este demararea rambursării datoriei comune contractate pentru programul de redresare post-pandemie COVID-19. Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, a avertizat că, în lipsa unor noi venituri sau a unei creșteri a contribuțiilor naționale, cheltuielile propuse pentru viitorul buget ar putea fi reduse cu aproximativ 66 de miliarde de euro anual, ceea ce ar echivala cu o tăiere de aproape 40% din bugetul preconizat.
Există divergențe semnificative între statele membre. Țările care contribuie net la bugetul european, cum ar fi Germania și Țările de Jos, solicită limitarea dimensiunii bugetului sau evitarea unor creșteri majore ale contribuțiilor naționale. Pe de altă parte, statele beneficiare nete, printre care se numără și România, susțin menținerea fondurilor pentru agricultură, infrastructură și reducerea decalajelor regionale. O propunere a președinției cipriote a Consiliului, din iunie 2026, de a reduce bugetul cu aproximativ 2% față de planul Comisiei, a fost criticată atât de statele care doreau tăieri mai mari, cât și de Parlamentul European, care pledează pentru un buget mai ambițios. Parlamentul European, de exemplu, consideră că noile surse ar trebui să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro pe an, în comparație cu cele 44 de miliarde de euro estimate de Comisie prin cele cinci resurse proprii propuse în iulie 2025: o contribuție din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), o taxă pe Mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM), o contribuție din profiturile companiilor multinaționale, o taxă pe tranzacțiile financiare și o contribuție bazată pe profiturile companiilor din sectorul digital. Eurodeputații au propus și alternative precum taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc online și câștigurile de capital obținute din criptoactive. Noile taxe pe biletele de avion și pe zahăr ar putea, așadar, să completeze sau să înlocuiască unele dintre mecanismele care nu reușesc să obțină suficient sprijin din partea guvernelor.
O taxă europeană pe biletele de avion ar putea fi transferată, integral sau parțial, în prețul plătit de pasageri. Nu se știe încă dacă ar exista scutiri pentru zborurile interne, insule, regiuni izolate, călătoriile de afaceri sau pasagerii aflați în tranzit. Această discuție este separată de sistemul european al certificatelor de emisii (ETS), care acoperă în prezent în principal zborurile din interiorul Spațiului Economic European. Comisia analizează extinderea costurilor pentru emisiile de carbon și asupra unor zboruri internaționale care pleacă din Europa. Directorii mai multor companii aeriene, printre care Air France-KLM, Lufthansa, Ryanair, easyJet și grupul IAG, au avertizat că extinderea sistemului de taxare a emisiilor ar duce la creșterea prețurilor pentru pasageri și transportul de marfă. Introducerea unei taxe distincte pe fiecare bilet ar adăuga astfel o nouă componentă fiscală peste taxele aeroportuare, contribuțiile naționale și costurile pentru emisiile de carbon deja suportate de operatori.
Pentru România, în cazul aprobării la nivel european, taxa pe biletele de avion s-ar regăsi direct în tarifele curselor care pleacă de pe aeroporturile din țară. Impactul ar depinde de valoarea stabilită și de eventualele diferențieri între zborurile europene și cele pe distanțe lungi. O contribuție pe zahăr sau pe produsele cu un conținut ridicat de zahăr ar putea determina producătorii să reformuleze rețetele, dar ar putea fi, de asemenea, transferată în prețurile de la raft. Impactul concret nu poate fi calculat înainte ca Bruxelles-ul să stabilească produsele vizate, pragurile și nivelul taxării. Crearea unor noi resurse proprii pentru bugetul UE este o procedură complexă, necesitând aprobarea în unanimitate a Consiliului, după consultarea Parlamentului European, și ulterior validarea de către fiecare stat membru în conformitate cu propriile reguli constituționale.
De ce contează
Aceste propuneri de noi taxe sunt cruciale pentru viitorul financiar al Uniunii Europene și vor influența direct costurile de trai și de călătorie pentru cetățenii români și europeni. O creștere a prețurilor la biletele de avion ar putea afecta turismul și mobilitatea forței de muncă, în timp ce o taxă pe zahăr ar putea duce la scumpirea alimentelor procesate, având un impact disproporționat asupra gospodăriilor cu venituri mici. Decizia finală va reflecta echilibrul de putere și prioritățile economice și sociale ale statelor membre, având consecințe pe termen lung asupra competitivității europene și a bunăstării cetățenilor.
Liderii europeni au solicitat președinției irlandeze să prezinte până la summitul programat în octombrie 2026 un set de opțiuni care ar putea obține acordul celor 27 de state. Prin urmare, taxele pe biletele de avion și pe zahăr reprezintă, pentru moment, variante de negociere și nu măsuri care vor intra imediat în vigoare. Procesul de adoptare este anevoios și necesită un consens larg, având în vedere că orice decizie privind resursele proprii ale UE trebuie să fie aprobată în unanimitate de Consiliu și ratificată de fiecare stat membru.
Rămâne de văzut dacă aceste propuneri vor reuși să depășească obstacolele politice și economice pentru a deveni realitate, sau dacă vor fi înlocuite cu alte mecanisme de finanțare în încercarea de a asigura stabilitatea bugetară a Uniunii.