Viituri rapide și scurgeri pe versanți în nordul țării
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis miercuri, 8 iulie 2026, o atenționare Cod galben de inundații, valabilă până joi dimineața, la ora 9:00, pentru râuri din șapte județe din nordul și centrul României. Aceasta vizează, în principal, fenomene de scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide pe râurile mici, cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție, potrivit Agerpres și HotNews.ro. Specialiștii INHGA subliniază că aceste fenomene sunt așteptate ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării acestora, putând genera inundații locale.
Județele vizate de această avertizare hidrologică sunt Maramureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Suceava și Neamț. Concret, atenționarea se referă la bazinele hidrografice Vișeu, Iza și Lăpuș (Maramureș), Tur (Satu Mare), Someșul Mare (Bistrița-Năsăud), Mureș amonte de S.H. Glodeni (Harghita, Mureș și Bistrița-Năsăud), Bistrița amonte de S.H. Cârlibaba și afluenții aferenți (Suceava, Harghita și Neamț) și Moldova (Suceava și Neamț). Această extindere a fenomenelor hidrologice periculoase urmează o avertizare meteorologică anterioară emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), care indica un Cod galben de vreme rea pentru 37 de județe, inclusiv Municipiul București, pe parcursul zilei de miercuri.
Prognoza ANM menționa că, până vineri dimineața, aria fenomenelor de instabilitate atmosferică se va restrânge la 16 județe și Capitala. Situația actuală subliniază vulnerabilitatea anumitor regiuni ale României la fenomene hidrologice extreme, mai ales în perioadele cu precipitații abundente. De exemplu, în 2020, inundațiile au afectat peste 200 de localități din România, iar pagubele materiale au fost estimate la zeci de milioane de euro, conform datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Fenomenele potențial periculoase prognozate de INHGA se pot produce nu doar pe râurile marcate pe hartă, ci și pe afluenți de grad inferior ai acestora, precum și pe cursurile de apă necadastrate din bazinele hidrografice vizate. Această precizare este esențială, deoarece multe dintre inundațiile locale sunt cauzate de creșterea rapidă a nivelurilor pe râuri mici și pâraie, adesea nemonitorizate sistematic. În 2023, un studiu al Băncii Mondiale arăta că România se află printre țările europene cu un risc ridicat de inundații, cu aproximativ 10% din populație expusă direct acestui risc.
Sistemele de avertizare hidrologică din România, precum cel operat de INHGA, sunt vitale pentru prevenirea dezastrelor. Acestea se bazează pe monitorizarea continuă a nivelurilor râurilor și pe prognoze meteorologice integrate. Cu toate acestea, eficacitatea lor depinde și de capacitatea autorităților locale de a implementa măsuri de prevenire și de a informa populația în timp util. De-a lungul anilor, s-a observat o tendință de creștere a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv a ploilor torențiale, în contextul schimbărilor climatice, o tendință confirmată și de rapoartele Eurostat privind creșterea evenimentelor climatice extreme în Uniunea Europeană în ultimul deceniu.
Un aspect critic al prevenirii inundațiilor este gestionarea bazinelor hidrografice. Defrișările ilegale, construcțiile în zone inundabile și lipsa întreținerii cursurilor de apă contribuie semnificativ la amplificarea riscurilor. Organizații precum WWF România au atras în repetate rânduri atenția asupra impactului negativ al acestor practici asupra ecosistemelor și asupra siguranței comunităților locale. Deși există legislație specifică, implementarea și respectarea acesteia rămân provocări majore. De exemplu, Legea Apelor nr. 107/1996, republicată, stabilește cadrul legal pentru gestionarea resurselor de apă, dar aplicarea sa riguroasă este adesea dificilă din cauza presiunilor economice și a lipsei de resurse umane și financiare adecvate.
Autoritățile au promis modernizarea infrastructurii de prevenire a inundațiilor, inclusiv prin investiții în sisteme de irigații și drenaj, dar și în diguri și baraje. Conform unui raport al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din 2025, aproximativ 30% din infrastructura de apă este considerată a fi în stare critică și necesită intervenții urgente. Această situație contrastează cu eforturile altor state membre UE, precum Olanda sau Germania, care investesc masiv în sisteme integrate de management al riscului de inundații, combinând soluții inginerești cu abordări bazate pe natură.
Reprezentanții INHGA au declarat că vor reveni cu actualizări ale prognozei hidrologice în funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice. Această abordare dinamică este necesară, având în vedere variabilitatea rapidă a condițiilor meteo din zonele montane și submontane. Colaborarea dintre INHGA, ANM și IGSU este crucială pentru o reacție rapidă și eficientă în cazul unor evenimente hidrologice severe. Fără o coordonare strânsă și o comunicare eficientă, eforturile de prevenire și intervenție pot fi subminate, expunând comunitățile la riscuri sporite.
De ce contează
Această avertizare hidrologică este importantă pentru că afectează direct siguranța și proprietatea locuitorilor din cele șapte județe vizate. Viiturile rapide pot provoca pagube materiale semnificative, blocaje rutiere și chiar punerea în pericol a vieților omenești. Pentru fermieri, inundațiile pot distruge culturile agricole, având un impact economic negativ. În plus, fenomenele de scurgeri pe versanți pot duce la alunecări de teren, afectând stabilitatea infrastructurii și locuințelor. Este esențial ca populația să fie informată și să respecte recomandările autorităților pentru a minimiza riscurile.
Pe termen scurt, populația din zonele afectate trebuie să rămână vigilentă și să urmeze instrucțiunile autorităților locale. Pe termen mediu și lung, este imperativă continuarea investițiilor în infrastructura de prevenire a inundațiilor și în modernizarea sistemelor de monitorizare. De asemenea, o gestionare sustenabilă a pădurilor și a cursurilor de apă, inclusiv prin reîmpăduriri și curățarea albiilor, ar reduce considerabil riscul de inundații.
Dezbaterile privind adaptarea la schimbările climatice și integrarea soluțiilor bazate pe natură în strategiile naționale de management al riscurilor hidrologice vor continua să fie prioritare pentru autoritățile române și europene.