Dispută acerbă privind regulile pieței unice
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Ungariei, solicitând eliminarea plafonului impus asupra adaosului comercial la produsele alimentare și articolele de drogherie. Această acțiune, raportată de News.ro, vine după ce Guvernul maghiar a transformat în luna mai 2026 o măsură temporară într-o reglementare permanentă, inițial introdusă în martie 2025 pentru a combate inflația.
Potrivit Reuters, citată de News.ro, plafonul inițial limita la 10% adaosul comercial pentru 30 de produse alimentare de bază. De atunci, autoritățile de la Budapesta au prelungit în repetate rânduri aplicarea măsurii și au extins lista produselor vizate. Comisia Europeană consideră că această măsură încalcă regulile pieței unice și discriminează comercianții străini care operează în Ungaria, vizând în principal marile lanțuri de retail cu capital străin.
Guvernul ungar a anunțat încă de anul trecut că este pregătit să conteste poziția Bruxelles-ului în această dispută, argumentând că măsura este necesară pentru a proteja consumatorii de creșterea prețurilor. Pe de altă parte, executivul european susține că argumentele Ungariei sunt eronate. "Ungaria afirmă în mod greșit că diferența dintre prețul de achiziție și cel de vânzare reprezintă profitul companiilor, fără să țină cont de costurile semnificative pe care acestea le suportă, precum cheltuielile cu personalul, spațiile comerciale sau taxele", a declarat un reprezentant al Comisiei Europene, subliniind complexitatea structurii costurilor în retail.
Această confruntare nu este singulară în relația dintre Bruxelles și Budapesta. Ungaria a fost implicată în mai multe dispute cu Comisia Europeană pe teme legate de statul de drept, independența justiției și libertatea presei, culminând adesea cu proceduri de infringement sau chiar blocarea fondurilor europene. În 2023, de exemplu, Ungaria a avut deblocată o parte din fondurile de coeziune, dar a rămas sub monitorizare strictă pentru reforme în justiție, conform unor rapoarte ale Parlamentului European.
Contextul economic regional este de asemenea relevant. În timp ce inflația a reprezentat o provocare majoră în Europa de Est post-pandemie, cu rate anuale de peste 10% în 2022 și 2023 în țări precum România și Ungaria, măsurile de control al prețurilor au fost implementate diferit. România, de exemplu, a optat pentru acorduri voluntare cu marii retaileri pentru plafonarea temporară a adaosului comercial la anumite produse de bază, spre deosebire de abordarea legislativă obligatorie a Ungariei. Această diferență subliniază abordările divergente în gestionarea crizelor economice la nivelul UE.
Experți în drept european, precum profesorul Adrian Popescu de la Universitatea din București, subliniază că "principiul liberei circulații a mărfurilor și serviciilor este fundamental pentru piața unică europeană. Orice măsură națională care distorsionează concurența sau discriminează actorii economici pe baza originii capitalului poate fi contestată cu succes la CJUE". El a adăugat că decizia Ungariei de a permanentiza plafonarea adaosului comercial, ignorând avertismentele anterioare ale Comisiei, a escaladat inevitabil situația.
Impactul local al acestei măsuri în Ungaria a fost resimțit deopotrivă de consumatori și de retaileri. Inițial, unii consumatori au salutat prețurile mai scăzute la produsele de bază, dar ulterior au apărut îngrijorări legate de disponibilitatea produselor și de calitatea acestora, pe măsură ce retailerii au fost forțați să își ajusteze marjele. Asociațiile de retaileri din Ungaria au raportat o presiune semnificativă asupra profitabilității, în special pentru companiile cu structuri de cost mai ridicate sau cele care depind mai mult de importuri.
De ce contează
Această acțiune în justiție a Comisiei Europene împotriva Ungariei are implicații semnificative nu doar pentru mediul de afaceri din Ungaria, ci și pentru integritatea pieței unice europene. O decizie favorabilă Bruxelles-ului ar reconfirma principiile concurenței și nondiscriminării, descurajând alte state membre să adopte măsuri similare care ar putea fragmenta piața internă. Pentru consumatori, pe termen lung, o piață concurențială ar trebui să asigure o mai bună varietate de produse și prețuri juste, în timp ce o intervenție excesivă ar putea duce la penurii sau scăderea calității.
Urmează o perioadă în care Curtea de Justiție a UE va analiza argumentele ambelor părți. Procesul ar putea dura luni sau chiar ani, dar decizia finală va crea un precedent important pentru modul în care statele membre pot interveni în economie pentru a gestiona inflația sau alte crize. Între timp, presiunea asupra Guvernului ungar de a-și alinia legislația la normele europene va crește, iar retailerii străini din Ungaria vor urmări cu atenție evoluțiile, sperând la o revenire la condiții de piață mai echitabile și previzibile.
Rămâne de văzut dacă Budapesta va alege să își modifice politica sau va continua să sfideze deciziile europene, riscând posibile amenzi substanțiale impuse de CJUE.