Anchete în desfășurare, angajată în stare gravă
Ministrul Transporturilor, Vlad Miruță, ar putea fi infectat cu o bacterie periculoasă, posibil contractată din apa care a inundat recent o stație de metrou din București, potrivit unor surse medicale citate de Digi24. Această situație vine în contextul în care o angajată a Metrorex se află deja în stare gravă la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale "Dr. Victor Babeș", prezentând simptome similare și o infecție severă. Incidentul a generat o alertă la nivel național și a declanșat o serie de investigații amănunțite privind calitatea apei și protocoalele de siguranță la metrou, subliniind riscurile la care sunt expuși atât angajații, cât și publicul larg în urma unor astfel de evenimente.
Potrivit Digi24, ministrul Miruță a fost internat preventiv și se află sub observație medicală, deși starea sa nu este la fel de gravă precum cea a angajatei. Primele analize sugerează prezența unei bacterii agresive, iar medicii așteaptă rezultatele finale pentru a confirma diagnosticul exact și a stabili un plan de tratament. Această situație a stârnit îngrijorări majore privind sănătatea publică, având în vedere că mii de pasageri utilizează zilnic rețeaua de metrou din Capitală. Incidentul de la metrou, care a dus la inundarea stației și la oprirea temporară a circulației, a fost pus inițial pe seama unor defecțiuni la sistemul de canalizare și a precipitațiilor abundente, însă acum se investighează și posibile neglijențe în gestionarea situației.
Evenimentul care a dus la aceste posibile infecții a avut loc în urmă cu aproximativ o săptămână, când o ploaie torențială a transformat stația de metrou Piața Unirii într-o veritabilă piscină subterană. Ministrul Miruță a fost prezent la fața locului pentru a evalua situația, implicându-se activ în coordonarea operațiunilor de decolmatare și repunere în funcțiune, moment în care ar fi putut intra în contact cu apa contaminată. HotNews.ro a relatat că, în ciuda eforturilor rapide de remediere, problema fundamentală a infrastructurii de drenaj a metroului rămâne o preocupare majoră. Experții citați de HotNews.ro subliniază că sistemele de drenaj ale metroului bucureștean, proiectate în anii '80, sunt subdimensionate pentru volumul actual de precipitații și pentru densitatea urbanistică din zonele adiacente.
Cazul angajatei Metrorex este deosebit de grav. Internată la Spitalul "Victor Babeș", femeia prezintă febră mare, dificultăți respiratorii și alte simptome severe, indicând o infecție sistemică. Medicii au confirmat că a fost expusă la agenți patogeni prezenți în apa de inundație. Conform Agerpres, Ministerul Sănătății a demarat o anchetă epidemiologică amplă pentru a identifica sursa exactă a infecției și pentru a evalua riscurile pentru personalul care a intervenit, dar și pentru pasagerii care au tranzitat zona afectată. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a prelevat probe de apă din mai multe puncte ale rețelei de metrou și din sistemul de canalizare, ale căror rezultate sunt așteptate cu celeritate.
Această situație nu este un caz izolat în Europa. În 2023, la Paris, după inundații similare în rețeaua RER, au fost raportate cazuri de leptospiroză, o boală bacteriană severă, printre angajații care au intervenit. De asemenea, în 2021, în Berlin, o inundație într-o stație de metrou a dus la descoperirea unor concentrații ridicate de bacterii coliforme, forțând o dezinfectare masivă și costisitoare. Aceste exemple subliniază importanța investițiilor în infrastructura de drenaj și în protocoalele de siguranță. În România, bugetul alocat modernizării sistemelor de canalizare și drenaj pentru transportul subteran a fost de doar 15 milioane de euro în 2025, o sumă considerată insuficientă de către experții în infrastructură, având în vedere anvergura problemei.
Criticile la adresa managementului Metrorex și a Primăriei Capitalei nu au întârziat să apară. Sindicatul Liber din Metrou (USLM) a acuzat lipsa investițiilor constante în întreținerea și modernizarea infrastructurii vechi. "Am semnalat de ani de zile riscurile inundațiilor și necesitatea unor lucrări ample de reabilitare a sistemului de drenaj. Din păcate, avertismentele noastre au fost ignorate", a declarat Ion Rădoi, liderul USLM, citat de România TV. Pe de altă parte, reprezentanții Metrorex au emis un comunicat în care afirmă că "sistemele de prevenție și intervenție funcționează conform standardelor, iar incidentul a fost cauzat de o cantitate excepțională de precipitații, imposibil de gestionat chiar și de cele mai moderne sisteme". Această declarație este contrazisă de experți hidrologi, care susțin că, deși ploile au fost intense, un sistem de drenaj bine întreținut și dimensionat ar fi putut atenua semnificativ efectele.
De ce contează
Acest incident scoate în evidență vulnerabilitățile critice ale infrastructurii urbane din România, în special în ceea ce privește transportul public subteran. Posibila infecție a unui ministru și starea gravă a unei angajate subliniază riscurile directe pentru sănătatea publică și siguranța muncii. Faptul că sistemele de drenaj ale metroului sunt depășite, conform experților, indică o problemă sistemică de subfinanțare și lipsă de viziune pe termen lung, cu implicații potențiale asupra funcționalității critice a unui serviciu public esențial pentru Capitală. Consecințele economice ale opririlor repetate și costurile tratamentelor medicale adaugă o presiune suplimentară asupra bugetului public.
Pe termen scurt, autoritățile trebuie să finalizeze rapid anchetele epidemiologice și să ia măsuri urgente pentru decontaminarea zonelor afectate și pentru asigurarea siguranței pasagerilor și a personalului. Pe termen lung, este imperativă o strategie națională de modernizare a infrastructurii critice, cu alocări bugetare consistente și un plan clar de implementare. Rămân deschise întrebări legate de responsabilitatea managementului Metrorex și a autorităților locale în gestionarea riscurilor și în prevenirea unor astfel de incidente.
De asemenea, se impune o reevaluare a standardelor de siguranță și sănătate în muncă pentru personalul expus la astfel de riscuri în timpul intervențiilor.