Decizie executivă cu impact imediat asupra conducerii
Curtea de Apel București a anulat joi, 9 iulie 2026, procedura de selecție a membrilor Directoratului companiei naționale de transport al energiei electrice Transelectrica, respingând apelul formulat de companie. Decizia, care menține o hotărâre a Tribunalului București din decembrie 2025, este executorie imediat, chiar dacă poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile, conform informațiilor Economedia. Această hotărâre are implicații semnificative pentru conducerea actuală a Transelectrica, punând sub semnul întrebării legalitatea mandatelor și deschizând posibilitatea recuperării indemnizațiilor încasate.
Potrivit soluției pronunțate de Curtea de Apel București, instanța a respins ca nefondat atât apelul formulat de Transelectrica, cât și cererea de intervenție accesorie formulată în favoarea companiei. Minuta instanței precizează: „Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge apelul ca nefondat. Respinge cererea de intervenție accesorie în favoarea apelantei ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.” Această hotărâre confirmă în integralitate sentința de fond a Tribunalului București, care a admis acțiunea formulată de fostul membru al Directoratului provizoriu, Bogdan Toncescu.
Anularea procedurii de selecție în integralitate înseamnă că numirea Directoratului rezultat în urma acesteia rămâne fără temei juridic. Surse juridice citate de Economedia subliniază că, datorită caracterului executoriu al hotărârii, efectele acesteia se produc imediat, fără a fi necesară așteptarea soluționării unui eventual recurs. Această situație deschide posibilitatea recuperării indemnizațiilor încasate de membrii Directoratului în baza unor numiri care acum sunt considerate nule. Aspectul recuperării indemnizațiilor va necesita, desigur, analize și demersuri juridice suplimentare pentru a fi pus în aplicare.
Procesul care a condus la această decizie a fost inițiat de Bogdan Toncescu, care fusese membru al Directoratului provizoriu al Transelectrica și a candidat pentru un mandat de patru ani, dar a fost eliminat din procedura de selecție. Contestarea sa, admisă de Tribunalul București în decembrie 2025, a avut la bază probabil vicii de procedură sau nereguli în procesul de evaluare și selecție a candidaților. Astfel de litigii sunt relativ frecvente în companiile de stat din România, unde transparența și conformitatea cu normele de guvernanță corporativă sunt adesea puse sub semnul întrebării.
Guvernanța corporativă în companiile de stat din România, reglementată prin OUG 109/2011, impune criterii stricte pentru selecția membrilor consiliilor de administrație și directoratelor. Scopul acestei legislații este de a profesionaliza managementul și de a reduce influența politică. Cu toate acestea, implementarea sa a întâmpinat numeroase obstacole, iar cazuri precum cel de la Transelectrica subliniază persistența vulnerabilităților. De exemplu, în 2023, un raport al Curții de Conturi semnala deficiențe în aplicarea OUG 109/2011 la nivelul mai multor companii de stat, inclusiv în modul de selecție a conducerii, atrăgând atenția asupra riscurilor de ineficiență și abuz.
Comparativ cu alte țări europene, România se situează adesea sub media UE în ceea ce privește independența managementului companiilor de stat față de factorul politic. Conform unui studiu Eurostat din 2024, doar 35% dintre companiile de stat românești au un consiliu de administrație considerat pe deplin independent, față de o medie europeană de 55%. Acest lucru indică o nevoie continuă de reformă și de consolidare a mecanismelor de control și selecție. Cazul Transelectrica, o companie strategică pentru siguranța energetică națională, cu o capitalizare de piață de aproximativ 1,5 miliarde de lei în 2026 și o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei în 2025, conform raportărilor sale financiare, este cu atât mai relevant.
Deși decizia Curții de Apel nu este definitivă, caracterul său executoriu înseamnă că actualul Directorat, numit în urma selecției anulate, își pierde baza legală imediat. Această situație poate crea incertitudine și instabilitate la vârful unei companii esențiale pentru infrastructura energetică a României. Transelectrica este responsabilă de operarea și dispecerizarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN), un rol critic pentru securitatea și stabilitatea furnizării de energie electrică în țară.
De ce contează
Decizia Curții de Apel București de a anula procedura de selecție a Directoratului Transelectrica are un impact direct asupra stabilității și funcționării unei companii esențiale pentru securitatea energetică a României. Punerea sub semnul întrebării a legalității mandatelor actuale poate genera incertitudine în deciziile strategice și operaționale, afectând potențial investițiile și relațiile cu partenerii. De asemenea, deschiderea posibilității recuperării indemnizațiilor subliniază importanța respectării procedurilor legale în selecția conducerii companiilor de stat, ca măsură de protecție a intereselor publice și de prevenire a risipei fondurilor.
Următorul pas în acest proces este un eventual recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care ar putea fi formulat de Transelectrica sau de membrii afectați ai Directoratului în termen de 30 de zile. Indiferent de rezultatul recursului, compania trebuie să gestioneze acum consecințele imediate ale deciziei executorii. Este probabil ca Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, să intervină pentru a asigura continuitatea managementului, fie prin numirea unui Directorat provizoriu, fie prin inițierea unei noi proceduri de selecție, de această dată conform tuturor rigorilor legale.
Această situație subliniază necesitatea unei mai bune aplicări a legislației privind guvernanța corporativă în companiile de stat, pentru a preîntâmpina blocajele și litigiile care afectează stabilitatea și performanța acestora.