Decizie majoră cu recurs, afectând reformele din justiție
Curtea de Apel București a anulat luni, 6 iulie 2026, Decizia Prim-ministrului României nr. 574/19.12.2025, prin care premierul Ilie Bolojan constituise Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției. Hotărârea, pronunțată de Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Această decizie reprezintă o lovitură semnificativă pentru agenda de reformă a justiției propusă de Guvernul Bolojan, generând noi incertitudini în privința direcției legislative în acest sector crucial.
Acțiunea în instanță a fost formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, reprezentată de avocata Elena Radu, care a solicitat anularea actului administrativ de înființare a comitetului. Potrivit minutei hotărârii (Document: Hotarâre 1250/2026 din 06.07.2026), instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, respingând acțiunea formulată împotriva acestuia. În schimb, Curtea de Apel a respins excepțiile invocate de Prim-ministrul României și de Cancelaria Prim-ministrului, inclusiv cele de lipsă de interes, lipsă de calitate procesuală activă, inadmisibilitate, autoritate de lucru judecat și lipsă de obiect. Pe fond, acțiunea a fost admisă, conducând la anularea deciziei premierului și suspendarea executării acesteia până la soluționarea definitivă a cauzei.
De asemenea, instanța l-a obligat pe Prim-ministrul României la plata sumei de 120 de lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată (taxa judiciară de timbru). Această hotărâre vine după ce, în luna martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție dispusese deja suspendarea activității grupului de lucru, invocând „îndoieli serioase privind legalitatea înființării acestuia”. Această serie de decizii judecătorești subliniază o tensiune crescândă între puterea executivă și cea judecătorească, în contextul încercărilor de reformare a sistemului juridic românesc.
Comitetul pentru Justiție fusese constituit în decembrie 2025 de Guvernul condus de Ilie Bolojan, având misiunea declarată de a analiza efectele legilor justiției adoptate în 2022 și de a formula propuneri de modificare a acestora. Aceste legi, intrate în vigoare la finalul anului 2022, au fost ele însele rezultatul unor dezbateri aprinse și au vizat, printre altele, modificări la statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Inițiativa Executivului de a înființa un astfel de comitet a generat, încă de la început, reacții critice puternice atât din partea sistemului judiciar, cât și a unor reprezentanți ai clasei politice.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a calificat activitatea comitetului drept un „proces lipsit de credibilitate”, susținând că implicarea directă a Guvernului în revizuirea legislației privind justiția ridică probleme serioase de legitimitate și independență. Această poziție reflectă îngrijorarea magistraților cu privire la potențiala ingerință a executivului în treburile justiției, un principiu fundamental al statului de drept. Un sondaj realizat de Asociația Magistraților din România în 2025 arăta că peste 70% dintre judecători considerau că orice modificare legislativă majoră ar trebui să provină din inițiativa Parlamentului sau a CSM, nu a Guvernului.
La rândul său, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat public că modificările unor legi de o asemenea importanță și complexitate trebuie realizate exclusiv în Parlament, ca for legislativ suprem, evitând astfel o percepție de subminare a rolului legislativ. Această critică politică, alături de cea a magistraților, a amplificat presiunea asupra Guvernului Bolojan. Reprezentanți ai magistraturii, inclusiv președintele CSM, au avertizat că dezbaterile privind acest comitet ar putea reprezenta o încercare de reintroducere a influenței politice asupra sistemului judiciar, o temă recurentă în istoria post-decembristă a României, marcată de eforturi constante de consolidare a independenței justiției.
Contextul european este, de asemenea, relevant. Comisia Europeană, prin rapoartele sale anuale privind statul de drept, monitorizează atent reformele din justiția românească, punând accent pe necesitatea respectării independenței judiciare și a consultării extinse cu toți actorii relevanți, inclusiv cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile. Orice încercare de a modifica legislația fără un consens larg și fără respectarea bunelor practici europene riscă să atragă critici din partea Bruxelles-ului, afectând credibilitatea României pe scena europeană. De exemplu, în raportul pe 2024, Comisia a subliniat importanța implicării Consiliilor Judiciare în procesele legislative, subliniind că modificările unilaterale sunt contraproductive.
De ce contează
Această decizie a Curții de Apel București are implicații majore pentru stabilitatea și independența sistemului judiciar din România. Anularea Comitetului pentru Justiție, chiar și în primă instanță, blochează o inițiativă cheie a Guvernului de a reforma legile justiției și subliniază importanța respectării procedurilor legale și a separării puterilor în stat. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o confirmare a rolului esențial al instanțelor în controlul legalității actelor administrative, dar și o prelungire a incertitudinilor legate de viitorul reformelor judiciare. Capacitatea României de a-și consolida statul de drept depinde de echilibrul dintre puterile statului și de respectarea Constituției.
Următorul pas în acest dosar va fi recursul, care va fi depus la Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Rezultatul final al acestei proceduri va determina dacă decizia de anulare și suspendare a Comitetului pentru Justiție va rămâne în vigoare sau va fi infirmată. Între timp, presiunea publică și politică asupra Guvernului Bolojan va continua, mai ales în contextul criticilor constante din partea sistemului judiciar și a opoziției politice.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va încerca să propună o altă formulă de lucru pentru reformarea legislației justiției sau dacă va aștepta decizia definitivă a instanței, ceea ce ar putea întârzia semnificativ orice inițiativă legislativă în acest domeniu.